Considerat a fi una dintre cele mai complexe lucrări ale lui Charles Dickens, romanul "Marile Speranţe", publicat iniţial ca foileton în revista culturală "All the Year Round", este o scriere presărată cu subtile note autobiografice, axată pe experienţele prin care trece orfanul Pip, din copilărie la maturitate.
Evoluţia protagonistului este marcată de două personaje stranii şi misterioase. Este vorba despre evadatul Abel Magwitch, care îi va schimba destinul, şi despre domnişoara Havisham, care, în urma unei decepţii, adoptase un comportament ostil faţă de bărbaţi şi în casa căreia cunoaşte primii fiori ai iubirii, nutrind o dragoste inocentă faţă de fiica adoptivă a acesteia. Romanul este plin de un suspans prin care autorul urmăreşte să menţină viu interesul cititorului. Capitolele au mereu ecva imprevizibil în ele, iar deznodământul este surprinzător. Cititorul descoperă că cele trei personaje din jurul lui Pip sunt verigi sudate în acelaşi lanţ al destinului.
Charles John Huffam Dickens (1812-1870) was a writer and social critic who created some of the world's best-known fictional characters and is regarded as the greatest novelist of the Victorian era. His works enjoyed unprecedented popularity during his lifetime, and by the twentieth century critics and scholars had recognised him as a literary genius. His novels and short stories enjoy lasting popularity.
Dickens left school to work in a factory when his father was incarcerated in a debtors' prison. Despite his lack of formal education, he edited a weekly journal for 20 years, wrote 15 novels, five novellas, hundreds of short stories and non-fiction articles, lectured and performed extensively, was an indefatigable letter writer, and campaigned vigorously for children's rights, education, and other social reforms.
Dickens was regarded as the literary colossus of his age. His 1843 novella, A Christmas Carol, remains popular and continues to inspire adaptations in every artistic genre. Oliver Twist and Great Expectations are also frequently adapted, and, like many of his novels, evoke images of early Victorian London. His 1859 novel, A Tale of Two Cities, set in London and Paris, is his best-known work of historical fiction. Dickens's creative genius has been praised by fellow writers—from Leo Tolstoy to George Orwell and G. K. Chesterton—for its realism, comedy, prose style, unique characterisations, and social criticism. On the other hand, Oscar Wilde, Henry James, and Virginia Woolf complained of a lack of psychological depth, loose writing, and a vein of saccharine sentimentalism. The term Dickensian is used to describe something that is reminiscent of Dickens and his writings, such as poor social conditions or comically repulsive characters.
On 8 June 1870, Dickens suffered another stroke at his home after a full day's work on Edwin Drood. He never regained consciousness, and the next day he died at Gad's Hill Place. Contrary to his wish to be buried at Rochester Cathedral "in an inexpensive, unostentatious, and strictly private manner," he was laid to rest in the Poets' Corner of Westminster Abbey. A printed epitaph circulated at the time of the funeral reads: "To the Memory of Charles Dickens (England's most popular author) who died at his residence, Higham, near Rochester, Kent, 9 June 1870, aged 58 years. He was a sympathiser with the poor, the suffering, and the oppressed; and by his death, one of England's greatest writers is lost to the world." His last words were: "On the ground", in response to his sister-in-law Georgina's request that he lie down.
O carte atât de frumoasă și care conține învățăminte prețioase. Eroul central al romanului este Pip (Philip Gargery) în căutarea afirmării de sine și în împlinirea năzuințelor sale. Fiind un copil orfan, în îngrijirea surorii sale, rele și zgârcite, Pip speră ca într-o zi să poată scăpa din acest mediu și să-și facă o viață strălucită.
Unica consolare pe care Pip o găsește, este soțul surorii, un bărbat cu o inimă mare și cu un caracter de admirat. Mi-aș fi dorit să-l găsesc pe Joe în toate etapele de viață ale lui Pip, atât de simpatic mi s-a părut acest personaj. Și mare mi-a fost bucuria când spre final Joe revine iarăși în context. Soarta lui Pip ia o întorsătură la 90 de grade atunci când acesta ajută un deținut. Cum s-au desfășurat și poate și împlinit pe-alocuri marile speranțe ale lui Pip, vă las să descoperiți citind cartea.
Cert este că veți fi cuceriți de fluiditatea scrierii, de stilul poveste al istoriei și de personajele absolut fabuloase. Veți descoperi printre altele felul în care oamenii își schimbă atitudinea față de cineva în conformitate cu grosimea portmoneului celui din urmă.
“E greu de ştiut cât de departe merge dorinţa unui om de treabă, cinstit şi cu simţul datoriei; dar e uşor de ştiut cât de mult te-a determinat pe tine omul din apropierea ta şi, ştiu prea bine, că puţinele lucruri bune, care s-au prins de mine în timpul uceniciei, mi-au venit de la inima cinstită şi mulţumită a lui Joe şi nu de la fiinţa mea frământată de năzuinţe.”
“Nu trebuie să judeci lucrurile după aparențe, ci numai după dovezi. Nu există regulă mai bună.”
"-Să-ți spun ceva, continuă ea tot în șoaptă- cu aceeași pasiune necontrolată în glas - să-ți spun eu ce este dragostea adevărată. E devotament orb, umilință fără preget, supunere necondiționată, încredere și credință, împotriva ta și a lumii întregi. Înseamnă să-ți dai inima și sufletul celui care ți le zdrobește, așa cum am făcut-o și eu!"
Cartea asta e o carte pentru cei cu inima ușoară, care se pot regăsi în proză la fel cum se pot regăsi și în ei înșiși.
Trăim într-o lume lipsită de speranțe, marcată numai de evenimente globale care ne fac sa ne gândim pentru viitorul umanității. Cartea lui Dickens explorează maturizarea emoțională dar si intelectuală a unui ucenic de fierar.
Recomand pentru orice persoana care si-a pierdut marile speranțe.
This entire review has been hidden because of spoilers.
Taking into account my previous experiences with Dickens novels dating back quite some time ago, I did not had high expectations with this one either. I recall especially from those past readings the misery and hardship the main character had to endure for his novel. Later on I read "A Christmas Carol" that made me to think I only read the wrong novels in my youth from this author. Now, this one convinced me ever more of this and made me think I was not fair with Dickens.
Marile speranțe se pare că au un preț prea mare. Aștept să citesc volumul 2. Sper să greșesc și micul nostru erou, Pip, să fie personajul pe care toți cei implicați se așteaptă să fie.
A fost o carte destul de buna. Acum inteleg de ce este considerata cea mai complexa opera a lui Dickens. Nu mai am rabdare sa incep al doilea volum din aceasta capodopera
- Porcii, urmă domnul Wopsle, cu glasul cel mai adînc și arătând cu furculița spre obrajii mei stacojii, ca și cum ar fi rostit numele meu de botez, porcii au fost dintotdeauna tovarășii celor risipitori. Lăcomia porcului ne este înfățișată ca un exemplu pentru cei tineri. („Frumos îi stă, gîndeam eu, să spuie asta, cînd adineauri a lăudat porcul fiindcă e gras și fraged.”) Ceea ce este urît la porc este și mai urît la băiat.
Am marcat vreo 13 astfel de citate, ceea nu se întâmplă des la un roman, mai ales atât de scurt ca ăsta. Deci se vede că mi-a plăcut. Totuși, spre sfârșit m-a cam pierdut, dar nu neapărat din cauza conținutului - ăsta chiar m-a impresionat pentru un roman de secol XIX -, ci mai degrabă fiindcă nu aveam eu starea necesară pentru el, că-mi stătea mintea la alte cărți. Chiar m-am minunat când am văzut ce ușoară e cartea; mă așteptam să fie un roman greoi, dar înțeleg acum de ce profa de română din gimnaziu m-a obligat să îl citesc pe atunci. (Dacă vedeți asta, scuze!!) Acum să văd și partea a doua a romanului, dar mai aștept câteva zile până atunci.
Mi-a plăcut mult această carte! Aceasta reflectă îndeosebi ideea de a nu uita niciodată de unde ai plecat și cine ți-a fost alături atunci când n-aveai nimic și faptul că într-o secundă poți coborî de pe piedestalul pe care te afli. O adevărată lecție de viață! O recomand.
Imi este destul de greu sa urmaresc povestea si asta din cauza felului greoi in care a fost scrisa (sau traducerea este de vina?). O gramada de detalii nesemnificative si descrieri care nu ma intereseaza acopera interesantul acestei carti. Mda... Trec la volumul 2.
Să fiu sinceră cartea nu e interesantă. Ok, e făcută de pe vremea lui pazvan techiorul dar totuși. Prea multe detalii irelevante pe care nu le înțeleg sau pur și simplu mi se păreau irelevante. Omorul este fucked up și faptul ca începe cu Pip la cimitir și se spumează un pușcăriaș așa radome din lac…bro wtf. Anyway groaznică cartea dar n ai ce să-i faci