Această carte însumează o colecţie de imagini pentru Abecedare, majoritatea dintre care au fost publicate în ediţiile din perioada anilor 1983 — 1991: în Abecedarul experimental care a apărut la început în revista Scînteia leninistă, mai târziu într-o ediţie aparte în 1984; apoi alte desene în Aбечедар-ul aprobat de guvern, cel în grafia rusă; în 1989 la Abecedarul în grafia latină variantă alb-negru, publicat în ziare, apoi cea color din 1991; după aceea am mai creat imagini pentru compartimentul pre-abecedar, însă acestea n-au mai fost publicate, manualul fiind scos din uz. Câteva pagini antologice de la sfârșitul cărții le-am preluat din alte ediții ulterioare.Lică Sainciuc
Artist plastic şi cercetător Lică Sainciuc a văzut lumina zilei în data de 29 iunie 1947, în familia maestrului Glebus Sainciuc şi a pictoriţei Valentina Rusu-Ciobanu, în oraşul Chişinău „în partea de jos a oraşului, într-o căsuţă veche din preajma Bisericii „Sfânta Vineri”. Dragostea pentru desen şi artă a moştenit-o de la părinţi: „tata mă lua de mână şi ne duceam în jos spre valea Bâcului... Tata se aşeza în pirostrii pe mal şi desena...”. În anul 1971 absolveşte Institutul Politehnic din Chişinău, Secţia Arhitectură. Din anul 1975 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, iar în 1993 este ales în funcţia de Preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova. Din 1972, activează în domeniul picturii de şevalet şi al artei teatral-decorative. Elaborează scenografia şi păpuşile pentru spectacolul Ivan Turbincă (1972, Teatrul „Licurici”), urmând mai apoi scenografia la spectacolele Această copilărie îndepărtată (1976, Teatrul „Luceafărul”), piesă semnată de Serafim Saka, inspirată din creaţia lui Ion Creangă, Iorgu de la Sadagura de Vasile Alecsandri (1978); Păsările tinereții noastre de Ion Druţă (1980) – ambele montate la Teatrul „V. Alecsandri” din Bălţi. Semnează scenografia la câteva pelicule cinematografice (Ioana ş.a). Lică Sainciuc a ilustrat cu har peste 100 de cărţi: După flori în pădurea de iarnă de Agnia Barto (1978); Umbrela de Petru Cărare (1978); Alt pământ pe lume nu-i (1983), Cartea cu minuni (1986), Bunicuţa cu poveşti (1988), Enciclopedia cu zâmbete (1991), Copii şi păpădii (1992), Toată lumea face baie (1992) – toate de Constantin Dragomir; Abecedarul (1985, 1989) de Grigore Vieru şi Spiridon Vangheli; Steaua lui Ciuboţel (1981), Guguţă şi prietenii săi (1983) de Spiridon Vangheli; Băieţelul din balon de Tudor Ştefan (1991); Bobocelul (1992), Buturuga mică (1993) de Efim Tarlapan; povestea Cheiţa fermecată (1997); Alt ulcior cu pătărănii de Aurel Scobioală (2002); Regina nopţii (2007) şi Zâna celor micuţi (2008) de Lidia Hlib; Punguţa cu doi bani de Ion Creangă (2008); Fram ursul polar (2008) de Cezar Petrescu etc. Evenimentul de referinţă în activitatea sa este ilustrarea cărţii Albinuţa de Grigore Vieru (1973-1974), menţionată la nivel naţional şi internaţional, reeditată de multiple ori.