What do you think?
Rate this book
Cocoșatul are alibi
Minciuni, crime, victime și criminali, o comoară de o valoare inestimabilă și o anchetă condusă cu multă, multă tenacitate – iată ingredientele unei povești palpitante, pline de suspans și al cărei final o să vă ia cu totul și cu totul prin surprindere. Încă o dovadă de măiestrie scriitoricească a Rodicăi Ojog-Brașoveanu, cea supranumită „Agatha Christie a României“.
- GenresRomanian Literature
176 pages, Paperback
First published January 1, 2014
9 people are currently reading
181 people want to read
About the author
Rodica Ojog-Braşoveanu
40 books515 followersRodica Ojog-Brasoveanu was a Romanian writer of mystery novels. She published 35 novels, most of them mystery, some of them also romantic and historic novels. She is believed to be the "Lady of the Romanian policier".
Her cozy mystery series are aundant with humor and have a quick, light pace.
Some recurring characters:
- Melania Lupu, an elderly lady getting involved in crime solving, with a unique and charming style; the authority figure whose cases she gets involved in is Major Cristescu
- Minerva Tutovan, an authoritarian figure, a severe and extremely smart, unattractive woman; the authority figure whose cases she meddles with is Lieutanant Dobrescu
Romanian version:
Rodica Ojog-Brasoveanu(28 august 1939, Bucuresti – 2 septembrie 2002) a fost o scriitoare de romane politiste din Romania. A urmat primele clase la scoala „Maison de Francais” si si-a continuat studiile la liceul „Domnita Ileana” (astazi Liceul „Eminescu”).
A inceput apoi cursurile Facultatii de Drept din Bucuresti, dar, dupa doi ani, in 1956, a fost exmatriculata pe motive politice. Dupa un an de munca necalificata la fabrica de medicamente Galenica, a reluat studiile de drept, de data aceasta la Iasi. Dupa finalizarea studiilor a inceput sa profeseze avocatura.
In 1969 a debutat cu un scenariu de televiziune, iar primul roman politist, Moartea semneaza indescifrabil, l-a scris la insistenta sotului ei, actorul Cosma Brasoveanu, si l-a publicat in 1971. Dupa sapte ani de practica a renuntat la avocatura si s-a dedicat in intregime scrisului.
Pana in 1999, a publicat 35 de romane, in majoritate politiste, dar si cateva istorice si unul stiintifico-fantastic. Este considerata, in mod unanim, marea doamna a literaturii politiste romanesti.
Her cozy mystery series are aundant with humor and have a quick, light pace.
Some recurring characters:
- Melania Lupu, an elderly lady getting involved in crime solving, with a unique and charming style; the authority figure whose cases she gets involved in is Major Cristescu
- Minerva Tutovan, an authoritarian figure, a severe and extremely smart, unattractive woman; the authority figure whose cases she meddles with is Lieutanant Dobrescu
Romanian version:
Rodica Ojog-Brasoveanu(28 august 1939, Bucuresti – 2 septembrie 2002) a fost o scriitoare de romane politiste din Romania. A urmat primele clase la scoala „Maison de Francais” si si-a continuat studiile la liceul „Domnita Ileana” (astazi Liceul „Eminescu”).
A inceput apoi cursurile Facultatii de Drept din Bucuresti, dar, dupa doi ani, in 1956, a fost exmatriculata pe motive politice. Dupa un an de munca necalificata la fabrica de medicamente Galenica, a reluat studiile de drept, de data aceasta la Iasi. Dupa finalizarea studiilor a inceput sa profeseze avocatura.
In 1969 a debutat cu un scenariu de televiziune, iar primul roman politist, Moartea semneaza indescifrabil, l-a scris la insistenta sotului ei, actorul Cosma Brasoveanu, si l-a publicat in 1971. Dupa sapte ani de practica a renuntat la avocatura si s-a dedicat in intregime scrisului.
Pana in 1999, a publicat 35 de romane, in majoritate politiste, dar si cateva istorice si unul stiintifico-fantastic. Este considerata, in mod unanim, marea doamna a literaturii politiste romanesti.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 18 of 18 reviews
March 7, 2026
Ciudat să întâlnești un roman al Rodicăi Ojog, care să aducă mai mult a Misterele Parisului, combinat cu scrierile lui Haralamb Zincă. Atmosferă sumbră, bătăi cât în tot restul operei scriitoarei, travestiuri, cu sau fără prea multă logică, un șir de crime inutile, totul culminând cu un final tras și adus de păr.
Nu văd de ce borfașii ar fi avut nevoie de serviciile unui spărgător, din moment ce se descurcaseră până atunci, de ce lui Dudă i se urăște dintr-o dată cu binele (ceea ce duce, evident, la ieșirea sa mult prea timpurie din scenă), de ce era nevoie de-o spargere la adresa maiorului, sau de toată mizanscena cu înecatul.
Iar dacă mai punem la socoteală și atmosfera sumbră și derizorie ce plutește deasupra romanului, cele două steluțe apar ca arhisuficiente.
Păcat, pentru că Rodica Ojog putea mai mult. Mult mai mult...
Nu văd de ce borfașii ar fi avut nevoie de serviciile unui spărgător, din moment ce se descurcaseră până atunci, de ce lui Dudă i se urăște dintr-o dată cu binele (ceea ce duce, evident, la ieșirea sa mult prea timpurie din scenă), de ce era nevoie de-o spargere la adresa maiorului, sau de toată mizanscena cu înecatul.
Iar dacă mai punem la socoteală și atmosfera sumbră și derizorie ce plutește deasupra romanului, cele două steluțe apar ca arhisuficiente.
Păcat, pentru că Rodica Ojog putea mai mult. Mult mai mult...
July 12, 2015
Primul roman al acestei autoare pe care il citesc si ma bucur foarte mult ca am reusit sa il termin, cu siguranta voi citi si altele. Ma feream de romanele politiste, nu stiu exact de ce. Singurul roman politist pe care il mai citisem a fost -Obsesii letale- de Jonathan Kellerman, si acesta nu mi-a placut absolut deloc, apareau multe personaje ce nu isi aveau rostul, nu se potriveau in peisaj. Insa, in romanul ”Cocosatul are alibi”, autoarea reuseste sa dea un rost fiecarui personaj, sa nu plictiseasca cititorul prin conturarea unor drumuri care nu duc nicaieri.Nu am reusit sa imi dau seama cine este cu adevarat responsabil de crearea anumitor situatii neplacute si chiar...fatale, decat la final.Am ramas intr-adevar surprinsa de faptul ca m-am implicat efectiv in actiunea romanului, desi la inceput aveam tendinta sa ma plictisesc.Intriga este creata cu maiestrie si actiunea se desfasoara repede. Am citit usor cartea, am o versiune mai veche, cu putin peste 200 de pagini, in format mic.Si acum sa spun cate ceva si despre subiect.Maiorul Danet si locotenentii Mosoianu si Azimioara, formeaza o echipa perfecta pentru a veni de hac unei intregi retele de raufacatori specializati in furturi de obiecte pretioase.O bratara cu smaralde verzi din cadrul tezaurului de la Samburesti, este furata chiar de la Muzeul de Arheologie din Bucuresti.Suspecti devin si angajati ai muzeului, dar totul nu este chiar atat de simplu. Curand, maiorul Danet si colegii lui vor trebui sa rezolve acest puzzle, mai ales ca au loc si crime. Seful retelei de infractori este dispus sa faca orice pentru a nu fi descoperit, nici macar de proprii subordonati.Un cocosat este cel care manevreaza din umbra toata situatia si profitand de faptul ca mai exista si altii cu aceeasi problema de ordin fizic, acesta reuseste sa isi construiasca un alibi. In scena mai apar si: o femeie misterioasa, un ospatar, un individ credincios dar si periculos in acelasi timp, precum si un grup de infractori marunti, un reporter, un portar, un arheolog, etc.Nu, totul nu este atat de complicat ca in literatura rusa si nici pe departe atat de incarcat de personaje si nici atat de complex, insa este suficient de interesant firul povestii incat cititorul nu va sti cine trage de fapt sforile, cine este tradatorul. Cartea se merita citita si iti cam deschide apetitul pentru genul politist, suspans, iar Rodica Ojog-Brasoveanu m-a captivat prin stilul de a scrie, prin felul cum construieste actiunea, iar totul este ancorat in realitate, si nu te plictisesti, nu adormi.Eu am fost mandra de mine cand am terminat acest mic roman, m-am simtit mai bogata sufleteste.Voi citi si alte romane politiste cu siguranta !
February 17, 2015
O alta carte extraordinara scrisa de doamna Rodica Ojog-Breasoveanu care m-a tinut cu sufletul la gura de la prima pagina pana la ultima. Limbajul atat de bogat si actual, personajele, chiar si cele doar schitate sunt vii, iti atrag si mentin interesul si nu te poti abtine sa nu simpatizezi si cu personajele negative. Pur si simplu e magic ce se intampla in cartea asta.
September 3, 2018
Cu siguranță nu favorita mea de la autoare. Cu toate astea, e o carte cu acțiune rapidă și care te ține totuși în suspans, chiar dacă de câteva ori m-am simțit destul de confuză citind-o, motiv pentru care tind să-i acord mai mult 3.75/5 steluțe.
August 7, 2023
As fi dat mai degraba un 3.5 (sau, pe o scara 1--10, poate un 7).
Relativ medie la orice capitol - nu exceleaza prin nimic;
singurul lucru notabil pentru mine a fost mentiunea, in primele pagini, despre locotenentul Mosoianu ca a fost "preluat" de maiorul Danet dupa ce maiorul Cristescu murise, deci o vaga continuare la romanul cu acel incident (Enigma la mansarda, conform notei de subsol pusa la referinta respectiva).
Actiunea are elemente de suspans, da, pe alocuri chiar in stilul filmelor stupid numite block-busters; dar iarasi scriitoarea ne onoreaza cu pretinse replici ironice, limbaj pe alocuri de mahala, fara a fi, totusi, vulgar (nici nu cred ca ar fi putut sa publice replic vulgare, cu cenzura comunista...);
si nici nu cred ca mai vorbeau oamenii cu "dumnezeule" chiar asa cum citesti aici.
Ah, si cred ca pana si ideea infiltrarii bandei de catre locotenentul Azimioara este cam trasa de par - pe langa faptul ca el insusi nu pare sa fie genul capabil sa vorbeasca "gangsterita"; plus ca nici nu avea macar capabilitatile de spargator de incuietori, asa cum se pretinde pentru e fi primit; plus ca in actiune nici mai pare sa se justifice prezenta lui; ca sa nu mai zic de pretinsa lui preferinta pentru a lucra pe cont propriu, nu intr-o gasca.
Dar, e drept ca lucrul cel mai bun pare sa fie identitatea cocosatului din titlu, cel care "conduce" banda de spargatori/hoti de bijuterii -- aici da, surpriza a fost mare si pentru mine.
Relativ medie la orice capitol - nu exceleaza prin nimic;
singurul lucru notabil pentru mine a fost mentiunea, in primele pagini, despre locotenentul Mosoianu ca a fost "preluat" de maiorul Danet dupa ce maiorul Cristescu murise, deci o vaga continuare la romanul cu acel incident (Enigma la mansarda, conform notei de subsol pusa la referinta respectiva).
Actiunea are elemente de suspans, da, pe alocuri chiar in stilul filmelor stupid numite block-busters; dar iarasi scriitoarea ne onoreaza cu pretinse replici ironice, limbaj pe alocuri de mahala, fara a fi, totusi, vulgar (nici nu cred ca ar fi putut sa publice replic vulgare, cu cenzura comunista...);
si nici nu cred ca mai vorbeau oamenii cu "dumnezeule" chiar asa cum citesti aici.
Ah, si cred ca pana si ideea infiltrarii bandei de catre locotenentul Azimioara este cam trasa de par - pe langa faptul ca el insusi nu pare sa fie genul capabil sa vorbeasca "gangsterita"; plus ca nici nu avea macar capabilitatile de spargator de incuietori, asa cum se pretinde pentru e fi primit; plus ca in actiune nici mai pare sa se justifice prezenta lui; ca sa nu mai zic de pretinsa lui preferinta pentru a lucra pe cont propriu, nu intr-o gasca.
Dar, e drept ca lucrul cel mai bun pare sa fie identitatea cocosatului din titlu, cel care "conduce" banda de spargatori/hoti de bijuterii -- aici da, surpriza a fost mare si pentru mine.
October 9, 2018
Un roman care se citeste usor, amuzant pe alocuri insa nu foarte captivant.
August 30, 2023
5/5⭐️
"O floare păstrată prea mult în mana își pierde parfumul ca un roman la a 2 lectură."
"De ce, de ce oamenii vor să pară ceea ce nu sunt? De ce atâtea eforturi pentru crearea unei imagini false, artificiale, care să epateze indivizi a căror opinie, în fond, nu contează? Evident, a dori, a dori mai mult nu este o crimă. A dori conjugat cu a face reprezintă mersul înainte."
"Cine își pierde ochelarii nu și-i caută pe nas."
Totul începe cu un om suspect într-un restaurant care se întâmplă să fie privit de maiorul Dăneț și locotenentul Azămioară.
Un București privit de sub egida unei bande, intitulată Cocoșatul, așa se prezintă și căpetenia, neștiut de nimeni, doar știindu-se despre el că e un bărbat cocoșat.
După isprava din seara cu pricina, se constată cu mirare că au dispărut niște pietre prețioase din safe-ul bine protejat dintr-un muzeu.
Un hoț nu putea să intre întrucât paza era aprigă, din interior nimeni nu putea să le scoată. Deci cum au putut cele 6 safire să dispară?
Totul capătă contur atunci când locotenentul Azămioară se deghizează pentru a se infiltra în banda Cocoșatului, în urma unui șir de crime care se tot țin lanț.
M-a purtat doamna Rodica prin poveste de m-a amețit. Mi-a aruncat câte o fărâmă de speranță pentru a putea identifica criminalul, falsă evident, ca să ofere cel mai savuros final.
Nu în zadar o consider prietena de-a Agathei Christie, la fel de bună, dar mai de-a casei.
Cuvintele dulci și sarcasmul unor înșiruiri de nume bine cunoscute sau străzi ce străjuiesc și azi prin București te fac să te îndrăgostești iremediabil de scrierile acesteia.
Bună, bună cartea.❤️
"O floare păstrată prea mult în mana își pierde parfumul ca un roman la a 2 lectură."
"De ce, de ce oamenii vor să pară ceea ce nu sunt? De ce atâtea eforturi pentru crearea unei imagini false, artificiale, care să epateze indivizi a căror opinie, în fond, nu contează? Evident, a dori, a dori mai mult nu este o crimă. A dori conjugat cu a face reprezintă mersul înainte."
"Cine își pierde ochelarii nu și-i caută pe nas."
Totul începe cu un om suspect într-un restaurant care se întâmplă să fie privit de maiorul Dăneț și locotenentul Azămioară.
Un București privit de sub egida unei bande, intitulată Cocoșatul, așa se prezintă și căpetenia, neștiut de nimeni, doar știindu-se despre el că e un bărbat cocoșat.
După isprava din seara cu pricina, se constată cu mirare că au dispărut niște pietre prețioase din safe-ul bine protejat dintr-un muzeu.
Un hoț nu putea să intre întrucât paza era aprigă, din interior nimeni nu putea să le scoată. Deci cum au putut cele 6 safire să dispară?
Totul capătă contur atunci când locotenentul Azămioară se deghizează pentru a se infiltra în banda Cocoșatului, în urma unui șir de crime care se tot țin lanț.
M-a purtat doamna Rodica prin poveste de m-a amețit. Mi-a aruncat câte o fărâmă de speranță pentru a putea identifica criminalul, falsă evident, ca să ofere cel mai savuros final.
Nu în zadar o consider prietena de-a Agathei Christie, la fel de bună, dar mai de-a casei.
Cuvintele dulci și sarcasmul unor înșiruiri de nume bine cunoscute sau străzi ce străjuiesc și azi prin București te fac să te îndrăgostești iremediabil de scrierile acesteia.
Bună, bună cartea.❤️
August 23, 2023
Cum peste câteva zile o sărbătorim pe Rodica Ojog-Brașoveanu, cel mai bun mod de a o celebra este de a-i citi o carte. Am ales "Cocoșatul are alibi", una dintre cele mai recente reeditări din colecția dedicată scriitoarei supranumită Agatha Christie a României.
O rețea de hoți din capitală este descoperită după ce o brățară cu smaralde verzi aparținând tezaurului de la Sâmburești dispare. Maiorul Dăneț, alături de locotenenții Moșoianu și Azimioară încearcă să demaște banda de infractori, care se pare că este condusă de un individ cunoscut drept Cocoșatul. Acesta s-a cam săturat de echipa formată și ar vrea să desființeze cu totul grupul, eliminând orice dovadă vie ce ar putea da în vileag identitatea sa secretă. Mai multe despre cartea scurtă și alertă am scris într-un articol publicat pe blog.
https://ciobanuldeazi.home.blog/2023/...
O rețea de hoți din capitală este descoperită după ce o brățară cu smaralde verzi aparținând tezaurului de la Sâmburești dispare. Maiorul Dăneț, alături de locotenenții Moșoianu și Azimioară încearcă să demaște banda de infractori, care se pare că este condusă de un individ cunoscut drept Cocoșatul. Acesta s-a cam săturat de echipa formată și ar vrea să desființeze cu totul grupul, eliminând orice dovadă vie ce ar putea da în vileag identitatea sa secretă. Mai multe despre cartea scurtă și alertă am scris într-un articol publicat pe blog.
https://ciobanuldeazi.home.blog/2023/...
January 14, 2026
Si stiam ca titlul la Rodica Ojog Brasoveanu e cel ce tradeaza vinovatul... si totusi, iar m-a prostit. Am presupus mereu ca e cocosatul, nici prin cap nu mi-ar fi trecut o deghizare. Felul in care descrie un jaf, cu porumbei, sau atitudinea fata de politisti, de politete si respect, mi se par induioșătoare, pentru ca nu vad cum un criminal din zilele noastre s-ar purta asa. Poate nici atunci nu erau asa, dar e placut sa mi i imaginez vorbind asa cuminte:))) Mi-am luat spoiler din Ana Karenina a lui Tolstoi si am aflat ca Cristescu moare in Enigma la mansarda, singurele 2 lucruri neplacute din carte. Nu stiu daca nu imi place genul de carte despre furt sau nu mi-a placut aceasta in mod specific...parca nu e cea mai buna cartea a Rodicai... dar Azimioara infiltrat printre pungasi a fost super simpatic!!
This entire review has been hidden because of spoilers.
October 30, 2018
Nu m-a prins de data asta si recunosc sincer ca m-a cam iritat predictibilitatea ironiilor care mi se pareau delicioase prin liceu :D. Da' pentru un drum cu autobuzul si metroul pîna în Montreal si înapoi merge.
April 30, 2020
3.5/5
June 4, 2021
Este prima carte care o citesc de la acesta autoare. Deși la început mă dus putin in eroarea.
October 11, 2023
Foarte foarte bine scrisa, actiunea m-a tinut in suspans de la inceput pana la sfarsit.
Recomand!
Recomand!
April 24, 2024
5*****/5*****.
August 25, 2025
💚Mi-a plăcut si nu mi-a plăcut aceasta carte. Mi s-a părut prea aglomerata in personaje, mi s-au părut a fi mult prea multe pentru cate pagini are cartea, lucru care a făcut-o sa fie un pic, cam derutanta. In încercarea de a le oferi un rol fiecărui personaj în parte parca tot ce a reușit sa faca a fost un fel de "extragere la Loto" pentru ca la final sa nu înțelegi de ce lucrurile au trebuit sa se întâmple asa si care cum trebuia "sa joace".
De asemenea având putine pagini parca introducerea a fost prea brusca, legătura dintre personaje parca s-a facut fara sens, iar finalul prea pe repede înainte, nici nu te-ai lămurit in legătură cu moartea primei persoane ca deja a inceput sa cada unul câte unul...dar de ce? Cand totul mergea atat de bine, de ce brusc au trebuit sa înceapă sa fie "lichidati"?
Si in plus acel personaj infiltrat în banda nu prea a avut sens sa nu fie recunoscut de către cea mai importanta persoana din poveste...deci da, nu prea a reușit aceasta carte sa fie exact cum trebuie.
De asemenea având putine pagini parca introducerea a fost prea brusca, legătura dintre personaje parca s-a facut fara sens, iar finalul prea pe repede înainte, nici nu te-ai lămurit in legătură cu moartea primei persoane ca deja a inceput sa cada unul câte unul...dar de ce? Cand totul mergea atat de bine, de ce brusc au trebuit sa înceapă sa fie "lichidati"?
Si in plus acel personaj infiltrat în banda nu prea a avut sens sa nu fie recunoscut de către cea mai importanta persoana din poveste...deci da, nu prea a reușit aceasta carte sa fie exact cum trebuie.
January 9, 2024
Damian este personajul nostru principal un arheolog putintel corupt, intr-o dimineata este ridicat de politie deoarece cu o seara inainte se jura ca a ajuns beat acasa si a adormit, insa mama lui a fost sedata cu cloroform si i-au fost furate smaralde. Damian locuieste cu mama sa dar spune ca smaraldele sunt facaturi si ca sunt la locul lor in seif, ciudat pentru ca nu sunt. Lui Damian ii e frica de cineva din moment ce spune ca bijuteriile ar fi fake dar de cine si de ce? Oricum Damian al nostru nu mai are mult...
Roman politist Cocosatul are alibi este a treia carte scrisa vreodata de Rodica Ojog Brasoveanu.
Imi plac asa de mult cartiile care au scris de la prima pagina anotimpul in care are loc povestea, iar in aceasta toamna se fura smaralde.
E super greu sa scriu o recenzie in romana mai ales ca incerc sa nu dau spoilere, dar cartiile ei politiste sunt altceva, le ador, te zguduie de la fapte pana la limbaj la comicul situatiilor, este geniala aceasta Rodica Ojog.
Insa, Cocosatul are alibi, este o carte de 3/5 pentru mine, actiunea are crima in ea insa nu pe asta este bazata si nu mi-a placut subiectul foarte mult dar daca pentru tine o carte politista este cu benzi de banditi, mafie si ca actiunea sa se petreaca in parametrii de gen, cartea este pentru tine.
Roman politist Cocosatul are alibi este a treia carte scrisa vreodata de Rodica Ojog Brasoveanu.
Imi plac asa de mult cartiile care au scris de la prima pagina anotimpul in care are loc povestea, iar in aceasta toamna se fura smaralde.
E super greu sa scriu o recenzie in romana mai ales ca incerc sa nu dau spoilere, dar cartiile ei politiste sunt altceva, le ador, te zguduie de la fapte pana la limbaj la comicul situatiilor, este geniala aceasta Rodica Ojog.
Insa, Cocosatul are alibi, este o carte de 3/5 pentru mine, actiunea are crima in ea insa nu pe asta este bazata si nu mi-a placut subiectul foarte mult dar daca pentru tine o carte politista este cu benzi de banditi, mafie si ca actiunea sa se petreaca in parametrii de gen, cartea este pentru tine.
February 4, 2025
🧑🏻💼👩❤️👨👒👗🪭🎖️🃏🪁🀄🖼️🌫️🌁🌉🏞️🌅🎆🌆🌃🗾🗺️🎐🪻🌷🌹🌸💮🦋🏕️🎡🏡🚪🛏️🛋️🪞🪟🧮🧸📒📔📕📗📘📖✉️💌📑🧧🔖⬜🎩⬛⬜🧵🪡🖇️🧤💍💎🟦⬜🎉🎊🎀🎁🟨
Displaying 1 - 18 of 18 reviews