Mi-am dat seama cat de zapacita sunt cand am realizat ca desi autorul are cate o carte pentru fiecare anotimp al anului, eu am ales sa citesc "Toamna" in plina primavara. Dar este atat de tipic pentru mine...
Autorul a debutat in 2000 cu romanul "Pesetas" iar urmatoarea carte, "Marbella Club", l-a facut foarte celebru printre prozatorii suedezi. Asa cum am zis, "Toamna" este al 3-lea roman dintr-o serie politista dedicata celor 4 anotimpuri ale anului.
In ceea ce priveste actiunea, ne gasim in plina toamna in Linkoping, este ceata peste tot, ploua marunt, pe jos sunt presarate frunze vestede, mirosul de putrefactie si de umezeala cuprinde totul, iar atmosfera e mohorata prevestind ceva rau.
O cunoastem pe Malin Fors, comisar de politie la Departamentul de Criminasitica din Linkoping cu o viata de familie destul de haotica, cu probleme legate de alcool si cu un caz aparte de elucidat. Este vorba despre moartea avocatului Jerry Petersson, proprietarul castelului gotic Skogsa. Acesta este gasit ucis, cu trupul aruncat in santul de aparare din jurul cetatii. Jerry fusese un personaj controversat cu o copilarie traumatizata si care nu a fost indragit de nimeni.
Malin alaturi de echipa ei va trebui sa desluseasca trecutul tumultuos al victimei si sa-si invinga si proprii sai demoni.
Foarte interesant, naratiunea se face la persoana intai de catre victima, iar alaturi de acesta avem si un narator la persoana a 3-a omnisicient. Avem asadar o dubla viziune narativa asupra evenimentelor, ceea ce confera cititorului o mai buna si ampla intelegere a sentimentelor si intamplarilor. Se pare ca nu este primul roman al autorului in care se foloseste aceasta tehnica narativa.
Atmosfera cartii este dark, mohorata, depresiva chiar, foarte potrivita pentru anotimpul ales. Se induce o stare de sfarseala, neputinta, descompunere, tristete si melancolie. Lucru foarte interesant si prea putin intalnit la un roman politist sa aiba atmosfera si caracter deoarece in mod clasic acest gen de roman se concentreaza pe actiune si nu pe descrierea de stari, sentimente etc.
Avem asadar un roman politist interesant despre care am putea spune, daca ne-am concentra pe partea negativa, ca adopta cliseul clasic al cartilor nordice - si anume politistii au o viata personala absolut dezastruoasa si se dedau la tot felul de vicii, insa ne vom concentra mai mult pe partile bune si interesante. Pana la urma cand vezi soarele cam o ora pe zi cum sa nu o iei razna.
In incheiere am selectat mai multe citate despre relatii si dragoste vrednice de retinut:
"Numai ca lucrul de care mi-a fost intotdeauna cel mai frica este singuratatea. Care e mai rea si decat loviturile, si decat bataia de joc. Dar, cu toate acestea, am fost singur aproape toata viata. De parca as fi ramas in mijlocul unui camp gol, in ploaie, asteptand ca fiinta care-mi lipseste sa vina la mine."
"Dragostea trebuie sa fie legata de blandetea celuilalt. Da, asa trebuie sa fie."
"Inutila speranta ca totul se va ameliora odata cu trecerea anilor. Sufletul atacat cu bomfaierul, durerea ascutita, dulcele, dar crudul dispret al iubirii."
"Veniti la mine, tenebre malefice, iesiti din gropile pline de apa si aratati-ne la ce e buna o lume lipsita de dragoste."
"Durerile. Aflasesi tot ce se poate despre durere si ziceai ca nu devii nicidecum mai intelept dupa astfel de lectii."
"Nu poti simti lipsa unui lucru a carei experienta n-o ai."
"Nu cunoasteti regula de aur a relatiilor? Daca te vezi cu cineva de mai mult de 5 ori, risti sa-ti inchipui ca este vorba despre dragoste."
"E cel mai usor sa te complaci in intuneric, spre deosebire de a face fata propriei lumini."
"Cei mai multi dintre barbatii care platesc pentru sex fac parte din aceia care oricum pot avea mai toate femeile pe care le vor. Insa exact barbatii acestia prefera relatii fara obligatii, fara complicatii, fara iubire."