Poemele din Operele imperfecte nu sunt mai frumoase sau la fel de frumoase ca eroticele din O viziune a sentimentelor. Sunt, pur si simplu, altfel, desi apartin aceluiasi poet.
He made his literary debut in the Tribuna literary magazine.
For much of his career, Stănescu was a contributor to and editor of Gazeta Literară, România Literară and Luceafărul.
His editorial debut was the poetry book Sensul iubirii ("The Aim of Love"), which appeared under the Luceafărul selection, in 1960. The last volume of poetry published in his lifetime was Noduri şi semne ("Knots and Signs"), published in 1982. He died of hepatitis.
Nichita Stănescu received numerous poetry awards, of which the most important was the Herder Prize (1975) as well as a Nobel Prize nomination. Unfortunately, he died relatively young, leaving behind some of the most important poetry in post-war Romanian literature.
Contine: Maretia frigului, Opere Imperfecte, Noduri si Semne.
A fost placut sa-l re-descopar pe Nichita "al doilea"; versurile memorabile si necuvintele nu mai abunda ca in perioada modernista dar am cunoscut un nou spatiu (poeziile pe care le cunosteam erau mai putine - mi-am adus aminte doar de Lectia despre cub, Pusca, Lectia despre cerc) si nu ascund ca parca imi place mai mult.
Sentimentul parasirii, a nimicului, a lipsei de sens (teme specifice postmodernismului) sunt evidente: Meteoritul lent. O mostenire primita de la epoca moderna este si inutilitatea refugiului in forme: pe Dumnezeu nu il gasesti in temple. In Maretia frigului comunicarea devine directa: Cine suntem? Unde suntem? De ce suntem. Existenta trebuie afirmata (Steaua) lingvistica avand un rol determinant. Are loc renuntarea la stiinta exacta, la matematica si se revalorizeaza sentimentul uman (Alta matematica). Are loc o intoarcere spre inima.
This volume contains 3 of the poetry books Stanescu published during 1972 and 1982 comprised of "Maretia frigurlui" (Cold's greatness), "Opere imperfecte" (Imperfect complete works) and "Noduri si semne" (Knots and signs). All these 3 books and the period between them marks a turning point in his poetry. He tries to find a way out of the modernist style of the earlier decade and embark onto a post-modernist type of poetry. This is why, beside the main characteristics of his poetry like the hard language, angels, rocks, blood or wild animals, it also shows signs of a struggle, of a search for a new poetical expression. Nevertheless, as someone else said, the poetry of Stanescu is couple of times better than his contemporary poets even when this is at its lowest.
1. Iau cuvântu-n creieri... (p.44) 2. dulce este secunda florii, dormindu-și mirosul pe un destin. (p.45) 3. Punctul meu de vedere e punctul pietrei. [...] Am cheltuit atâtea zile Încât o zi în plus risipă Nici măcar nu mă face mai sărac. (p.46) 4. Prințul căzând de pe cal strivește-n cădere un înger E sentimentul total pentru care azi sânger. (p.60) 5. Mai jos de creier totul e o conjunctură... (p.83) 6. Acum, chiar acum, când citești tu, cititorule cuvintele acestea viața mea curge în fața ta și viața ta curge în fața cuvintelor mele... (p.85) 7. Matematica s-o fi scriind cu cifre dar poezia nu se scrie cu cuvinte. (p.114) 8. Ar trebui să existe și pentru trădători un altar Și pentru lași și pentru curve ar trebui o biserică, o biserică spre alinare... (p.117) 9. Poemul "Fără inimă" Sunt atât de fericit astăzi de parcă mi-aș lua la revedere de la viață, de parcă mi-aș bagă în inimă un măr ca să nu mai bată ci ca să stea dracului, - ca să pot să mă apropii de tine și să-ți spun: - Mă, ți-o fi sete ia și tu și mușcă un măr! 10. De ce uiți și tu, că ești și tu altul! (p. 136) 11. Singura mea eroare e faptul că m-am născut după aceea cu nimic nu ți-am mai greșit. (p.147) 12. - Unde te duci tu, am întrebat-o, unde te duci tu? - Unde să mă duc, nu vezi că stau în brațele tale, orbule? (p. 184) 13. Niciodată nu putem greși prea mult din pricina propriilor noștri ochi care văd acestea. (p.192) 14. Ah, dac-ai putea să alungi amintirea ta ca și cum ar fi a altora. (p.194) 15. ca și cum ieri ar fi în curând (p.351) 16. M-am dat de mâncare lupilor, dar lupii erau friguroși și bolânzi. Mâncați-mă, am strigat la ei, am strigat! Noi nu, mi-au răspuns, noi nu mâncăm om înghețat! (p.386)
“Ce frumos am putut sa fiu altădată Frumusețea e o forma a lipsei de curiozitate Acum când sunt nisipos, când toate pietrele mele s au bâlbâit în fata soarelui, nu pot spune despre mine decât,- ah,ce frumoasă a fost toamna trecută ah,ce verde a fost frunza văzută ah,ce nemaipomenit a fost laptele pe care l va suge copilul meu.”