O colectie de lucrari stiintifice. Unele dintre ipoteze deja s-au concretizat, acum dupa 8 ani de la scrierea cartii. Mi-a placut! Omenirea merge intr-o directie de neimaginat. Poate ar trebui sa citim mai mult SF. 🙂
“Explorarea oceanelor - descoperirea orasului pierdut
Copiii mici sunt dornici sa depuna eforturi pentru a se implica in ajutorarea celorlalti.
Adn-ul produce Arn, care produce proteina.
Cut si paste la nivel molecular - stiinta vaccinurilor
Medicamente in tratatea cancerului folosesc deja fuziunea domeniilor proteice.
Teoria relativitatii a lui Einstein - toti observatorii vor fi de acord doar asupra vitezei luminii
Diferentele dintre oameni sunt determinate de gene si de mediul in care au crescut.
Stresul poate afecta profund dezvoltarea neuronala la inceputul vietii, in perioada de extrema maleabilitate a creierului. Pe parcursul acestei ferestre temporale in dezvoltarea individului, neuronii cauta conexiuni in afara lor si formeaza conexiuni intre ei, pe baza stimulilor, alcatuind astfel retelele neuronale fundamentale ce vor influenta tiparele cognitive de-a lungul intregii vieti. Stresul timpuriu conduce la frica exagerata, anxietate.
Kuhn argumenteaza ca cercetarea este o incercare plina de inversunare si devotament, de a inghesui natura in cutiutele noastre conceptuale pe care ni le-a furnizat educatia profesionala.
Contagiune sociala. Se analizeaza cauzalitatea si predictibilitatea pentru a sti dinainte ce melodii, filme, carti vor avea succes, ce candidati politici vor atrage un sprijin larg, ce localitati urbane vor deveni iconice. Piesele invingatoare par sa aiba o insemnata conponenta accidentala.
Stiinta a contestat recent vechiul adagiu conform caruia frumusetea e in ochiul privitorului. Atractivitatea este sau nu legata de sanatate si/sau succesul in reproducere? In cadrul aceleiasi culturi sau in mai multe culturi, in ceea ce priveste preferintele in materie de atractivitate e posibil sa se datoreze expunerii repetate la standardele occidentale de frumusete.
Dependenta fata de punctul de referinta si aversiunea fata de pierdere pot fi la fel de adanc inradacinate in noi ca si unele dintre tendintele noastre cognitive evoluate. Cu unele schimbari subtile in folosirea cuvintelor si in definirea cadrului situatiei, ne putem modifica felul in care abordam instinctiv o problema si putem ajunge sa percepem optiunea cea mai rationala intr-un mod mai intuitiv.
Schimbarea propriului punct de referinta poate fi o strategie straveche, dobandita pe firul evolutiei, dar in acelasi timp e o tactica inteligenta. Si, asa cum v-ar spune orice jucator de golf, daca va uitati cu atentie, puteti gasi intotdeauna un putt mai prost.
Economistii si cei care fac jocurile politice au nevoie de metode eficiente pentru a-si cantari alegerile, astfel incat sa conceapa politici eficiente care sa promoveze economiile pentru pensie si sa incurajeze totodata cheltuielile la un nivel care sa mentina cresterea economica.
Satisfactia este strategia lui destul de bun. Daca o anumita procedura este explicata din perspectiva pierderilor, o vom evalua diferit fata de situatia in care ar fi abordata din punctul de vedere al castigului.
Deliberarea si puterea vointei sunt proprietati fundamentale ale procesului decizional.
A incerca sa vezi ce fac ceilalti este o parte fundamentala a firii umane. Sentimentul ca esti privit face sa se intensifice cooperarea, ca si capacitatea de a-i privi pe ceialalti.
Calea cea mai rodnica de a ibtele adaptarea imunitatii plantelor la temperaturi inalte va fi, probabil, investigatea solutiilor pe care ele le-au gasit in mod natural, prin evolutie, pentru a-si activa sistemul de aparare in conditii de temperatura mai ridica.
Creierul nostru, ca si aparatele de radio AM, face parte dintr-un sistem mai amplu (emitator, receptat de creierul unui ascultator, amplifacat de miscari faciale)
Toate maimutele mari non-umane prefera sa localizeze obiectele in raport cu peisajul din jur, mai degraba decat in relatie cu propriul corp.
La copiii oamenilor, aceasta tendinta de a se concentra pe mijloace(“asa se face”) apare in al doilea an de viata si atinge punctul de maxim intre trei si cinci ani, perioada in care, in mod esential, ei vor imita nediscriminatoriu orice le arata persoanele care au grija de ei, chiar si atunci cand actiunea demonstrata este - in privinta rezultatelor - in mod clar inferioara unei alternative evidente. Aceasta tendinta comportamentala conduce la o mai rapida si mai precisa adaptare a repertorului cultural specific.
Ca o concluzie, ideea pe care o sustin aici este aceea ca maturizarea lenta a creierului uman, angajarea de timpuriu in comportamente comunicationale, copierea fara discernamant a unui comportament, discriminarea in raport cu grupurile din afara si comportamentul nostru in general, specific mai degraba unei turme de oi sociale, ne pregatesc intr-un mod unic pentru a manifesta variatiile pe care le constatam la specia noastra pe intreg cuprinsul globului.
Indivizii cu o alela scurta a genei transportatoare de serotonina sunt predispusi la emotii negative, inclusiv la anxietate marita si inclinatia spre a capta mai ales informatii negative; ei prezinta de asemenea o puternica predispozitie spre depresie in fata stresurilor majore ale vietii, cum ar fi conflictele interpersonale, pierderile sau amenintarile.
Prin noile descoperiri ale stiintei, invatam permanent ca diversitatea umana este, probabil, cel mai pretios dar - oamenii se reinventeaza mereu si mereu, in maniere ce le permit adaptarea la mediul cultural cu care vin in contact direct.”