How brains think: evolving intelligence, then and now

by William H. Calvin

What constitutes consciousness or intelligence? This is a question that has proved to philosophers to be an intellectual dead-end. Now William Calvin, by looking closely at animal and human intelligence and a wide range of evolutionary evidence, has broken new ground that will help us understand mental illness and illuminate the whole notion of what it is to be a person.Calvin begins by asking what intelligence is. He moves to the Why of intelligence, where evidence from chimpanzees is important, before coming to the all-important How of intelligence, the cerebral codes and Darwinian processes that operate within seconds to produce intelligent thought and action.

Genres: Science, Nonfiction, Neuroscience, Psychology, Brain, Evolution, Ebooks

224 pages, Paperback

First published January 1, 1996

About the author

William H. Calvin, Ph.D., is a theoretical neurobiologist, Affiliate Professor of Psychiatry and Behavioral Sciences at the University of Washington in Seattle. He is the author of a dozen books, mostly for general readers, about brains and evolution.

(source)

Reviews

[Ana · Rating 5 out of 5]

A book about intelligence and the adjacent processes that helped evolve it in human beings, as well as animals. Very interesting. Useful for someone who studies psychology.

[Florina Caldare · Rating 2 out of 5]

Limbajul utilizat greoi și foarte ambigu. Frazele cuprinse in aceasta carte nu sunt constante și sa aibă legatura una cu alta. Se sare de la o ideie la alta.

[Lee Barry · Rating 4 out of 5]

Calvin can sometimes be a tough read for non-neurologists, but this book makes “thinking about thinking” easy to comprehend. He’s more like an Oliver Sacks than a Daniel Dennett, who tends to entangle the reader in a web of cryptic theory. Calvin says, “Intelligence is what we do when we don’t know what to do” (which sort of reminds me of Eno’s aphorism “Culture is everything we don’t have to do”) Calvin uses music as a way to explain how the brain works--that it is something that is very unique to humans. He talks about the chain of neural connections being like a melody, where there is a sense of anticipation or expectation built into cognition, in which a melodic sequence has an inherent logic. He also posits that climate change is one of the reasons we are what we are, which I agree with because it is consistent with lots of other things I’ve read, e.g. Sheldrake’s Morphic Resonance theory, where everything is constantly learning and growing in time, and is intertwined with everything else. Best chapters: “Evolving a Good Guess”, The Janitor’s Dream”, “What to Do Next”.

[Pr Latta · Rating 3 out of 5]

Discovered: In Larry Schultz's SELF-THERAPY FOR TRAUMATIC BRAIN INJURY in the chapter on deficits of awareness.

**Note: from what I can tell, the 2013 Kindle version is merely the digitalization of the 1994 text, not an updated edition.

I discovered this title referenced in Larry Schultz's SELF-THERAPY FOR TRAUMATIC BRAIN INJURY in the exercise on deficits of self-awareness. This title, intended for lay people, is now 20 years old but still offers some pertinent insights. His exploration of consciousness vs. intelligence is especially interesting to the TBI audience, as is the section on how the brain gives shape to thoughts and makes decisions. Not essential reading, outdated but still offering "food for thought." I'd love to see it annotated for current knowledge.

https://www.goodreads.com/review/show...

[Taha · Rating 3 out of 5]

This book feels like it contains 8 books. Despite its (small) size, it is very informative. But despite being informative, it feels a bit unstructured and without a general thesis (or at least without a general thesis that is related to the title).

[Radu Rafa · Rating 3 out of 5]

Sunt multe lucruri de spus despre cartea asta, și cel mai bine le-ar formula un specialist în domeniu. Nu cred că poate fi considerată o carte de popularizare a științei de vreme ce presupune o serie de modele neuronale pe care omul obișnuit nu le poate evalua.

Întreprinderea autorului este admirabilă, și fără îndoială că s-a informat și a citit mult înainte de a scrie această carte care reprezintă ideile lui cardinale, pe care le reia și în celelalte cărți ale sale. Deși nu sunt adept al evoluționismului, știu să apreciez eforturile de explicație, și de aceea cartea aceasta ar fi meritat un scor mai mare dacă nu ar fi avut un mare inconvenient: calitatea narațiunii.
Marele defect al cărții este lipsa de sistematizare a materialului. Ai impresia că citești mai degrabă un jurnal de ideai al autorului decât o carte care se vrea a formula stadiul actual de cercetare în domeniul inteligenței umane, precum și modelul propus de autor pentru descrierea procesului cognitiv.
Dacă citești de mai multe ori același capitol, lucrurile încep să aibă sens, însă asta nu trebuie să se întâmple atunci când scrii o carte de popularizare a științei. Este adevărat că subiectul abordat este unul dificil, dar sunt convins că totul putea fi formulat mult mai simplu, dar, mai ales, mai structurat. Cu alte cuvinte, nu limbajul sau dificultatea subiectului e problema, ci modul în care sare de la o ideea la alta, lipsa de sistematizare. Eu, care sunt un iubitor al ordinii, am groază față de astfel de scrieri.

A trebuit să citesc de 3 ori capitolul în care propune un model cognitiv pentru formarea gândurilor și aducerea lor în conștient, pentru a înțelege (parțial!) ce vrea să spună. Și nu sunt deloc străin domeniului medical și nici științelor naturale.
În general propune un model de excitare neuronală reciprocă, după anumite modele geometrice (triunghi-hexagon), ce formează coduri neuronale la nivelul primelor (două) straturi corticale. Acestea reprezintă structuri spațio-temporale, ce formează gândurile pe termen scurt, sau, altfel spus, gândirea curentă. În schimb, memoria pe termen lung, este o structură eminamente spațială.
Creierul ar funcționa ca o "mașină darwinistă", existând o competiție între gânduri, datorată clonării acestor coduri corticale (sub forme geometrice specifice), unele dintre clone fiind facilitate de anumiți factori (de mediu, memoria pe termen lung etc.). În acest sens, clona câștigătoare ajunge la nivelul conștientului ca decizie.
De fapt, afară de modelul geometric propus, mă îndoiesc că autorul propune cu adevărat ceva nou.

În sfârșit, adept al evoluționismului, tratează mijloacele prin care omul a atins inteligența superioară, însă mă abțin să comentez aceste mecanisme pe care le-am mai citit și la alți scriitori evoluționiști.

[Socrate · Rating 3 out of 5]

Piaget obişnuia să spună că inteligenţa este ceea ce foloseşti atunci când nu ştii ce să faci (o descriere potrivită situaţiei în care mă aflu acum, căci tocmai încerc să scriu despre inteligenţă). Dacă poţi găsi răspunsul corect la problemele vieţii care te somează să alegi, atunci eşti deştept. Dar a fi inteligent presupune ceva mai mult — un aspect creator, prin care inventezi „din zbor” ceva nou. Într-adevăr, multe soluţii îţi apar în minte, unele mai bune decât altele. De fiecare dată când privim alimentele rămase în frigider, încercând să ne dăm seama ce mai trebuie cumpărat pentru pregătirea cinei, folosim un aspect al inteligenţei neobservat nici la cele mai deştepte antropoide. Cei mai buni bucătari ne surprind cu nişte combinaţii interesante de ingrediente despre care n-am fi crezut niciodată că „merg împreună”. Poeţii se pricep în special la aranjarea în aşa fel a cuvintelor, încât acestea să ne copleşească prin semnificaţii pătrunzătoare. Totuşi, noi cu toţii construim expresii complet noi de sute de ori pe zi, recombinând cuvinte şi gesturi pentru a transmite un mesaj nou. Ori de câte ori formulezi o propoziţie pe care n-ai mai pronunţat-o niciodată înainte, ai aceeaşi problemă de creativitate ca şi bucătarii sau poeţii — mai mult, faci toate corecţiile necesare prin eliminări succesive în chiar secunda dinaintea rostirii cu voce tare. S-au înregistrat mari progrese, în ultima vreme, în localizarea anumitor aspecte ale semanticii în creier. Adesea, găsim verbele în lobul frontal. Din anumite motive, numele proprii par să prefere lobul temporal (extremitatea lui frontală; culorile şi conceptele tind să se găsească spre capătul lobului temporal stâng). Însă inteligenţa este un proces, nu un loc. Ea presupune improvizaţie, scopul fiind o ţintă în mişcare. Este un proces care implică multe regiuni ale creierului şi prin care căutăm noi înţelesuri, adesea „în mod conştient“.

[Alina Ramona · Rating 3 out of 5]

nu prea mi-a placut.. ca limbaj, modul de construire a unui capitol.

[Mihai · Rating 4 out of 5]

Prezintă destul de interesant cum se formează gândirea și rațiunea. Compară diferite tipuri de creiere. Multe informații din sfera biologiei.

[Dave Clarke · Rating 4 out of 5]

This book starts strong and gets better, with only the final chapter a bit of a trek for us non-neuroscientists ... i really enjoyed the way the author made me think about thinking, and his theory on the evolution of the mind through natural selection is absolutely fascinating ...

[Valeriu · Rating 3 out of 5]

The idea that mental processes are entities competing for brain resources in a survival of the fittest model is intriguing, but a better classification and description of the brain's structures involved in various process types would have been welcome, especially for novices. In this respect, Steven Pinker does a better job in both the Better Angels ... and the Blank Slate.

[LibMomTBI · Rating 3 out of 5]

Discovered: In Larry Schultz's SELF-THERAPY FOR TRAUMATIC BRAIN INJURY in the chapter on deficits of awareness.

**Note: from what I can tell, the 2013 Kindle version is merely the digitalization of the 1994 text, not an updated edition.