Un grup de studenți petrece noaptea de 25 decembrie 1989 în clădirea Universității, în centrul Bucureștiului, într-un perimetru de siguranță aflat în interiorul Facultății de Geologie. În jurul clădirii, în decursul întregii nopți, au loc schimburi de focuri. La câteva sute de metri distanță, un grup de militari păzește un punct strategic în apropierea clădirii fostului Comitet Central. Nu este prima oară când destinele unora dintre acești studenți și militari se intersectează. Odată cu apariția zorilor, aflăm ce s-a întâmplat în acea noapte.
Bogdan Suceavă studied mathematics at the University of Bucharest and Michigan State University. Since 2002, he lives in California. He is the author of several novels: "Coming from an Off Key Time" (2004), "Miruna, A Tale" (2007), "Vincent the Immortal" (2008), and "The Night Someone Died for You" (2010), all of them written originally in Romanian. His collected short stories are published in 2013 under the title "Can One Hear the Shape of a Drum?"/"Să auzi forma unei tobe". "Memoirs from the Ideal Library" (2013) describe his autobiographical experience of studying geometry from elementary to graduate level; the chapters of the book correspond to various historical episodes in the development of modern geometry and their importance for the author's personal views.
Noaptea cand cineva a murit pentru tine este o poveste a Revolutiei Romane din 1989. Povestita din punctul de vedere al unui student la Facultatea de Matematica al UB, aeasta carte a avut un caracter mai personal. Am fost placut surprins sa aflu descrieri ale locatiei in care imi petrec aproape mai mult timp decat acasa. Exista relatari despre amfiteatrul Stoilow, salile facultatii, decanat si liga studentilor. Povestea se situeaza la limita dintre biografie si fictiune, fiindu-mi neclar caracterul acestei naratiuni.
Actiunea este impartita intre doua planuri: relatarea din perioada concentrarii obligatorii in armata, si planul "actual" al revolutiei. Este subliniata confuzia generala pe care o au toti participantii la revolutie: atat civilii care nu pot avea incredere in oricine, cat si armata, care nu stie ordinele cui sa le asculte, cand si daca sa traga. Este evidentiata proasta pregatire si tragicele urmari ale unora dintre soldati, ce au dus la ororile acelor vremuri.
Stilul lui Bogdan Suceava nu este deloc unul impresionant. Acesta relateaza prin fraze scurte, precise evenimentele din jjurlui sau, iar momentele de introspectie, de monolog interior sunt exact asta, momente, ce au ca scop clarificarea sentimentelor ce precipita in momente cheie: zborul lui Ceausescu, moartea unui prieten s.a.m.d.
Nota reala a cartii este de 4/5, insa personal pentru reperele geografice, eu ii dau un 5/5.
Cu un stil si vocabular simplist, informal, bine structurat, romanul lui Bogdan Suceava este oglinda unei amintiri traite in ziua si noaptea de 25 Decembrie 1989. O poveste reala, nefiltrata, nu ca si documentarele despre Revolutie, autorul introduce in decursul zilei multe retrairi din cazarma si legaturile de prietenie facute in acea perioada, care duc eventual la punctul culminant al romanului, cine a murit in acea noapte, si nu este Nicolae Ceausescu, ci o persoana dupa care suferi mult timp.
Scrisă alert, cartea se citește rapid. Încep cu aspectul acesta pentru că lipsește multor cărți din literatura noastră. Acțiunea se petrece în ziua de 25 decembrie 1989 în centrul Bucureștiului și descrie foarte realist atmosfera din zilele Revoluției. Aproape simultan personajul principal rememorează perioada armatei care durase până în primăvara lui 1989. Deși aparent făra legătură, cele 2 fire narative se unesc către finalul poveștii într-un mod tragic. Cei care sunt curioși să exploreze continuarea poveștii pot continua cu volumul "Avalon. Secretele emigranților fericiți" apărut în 2018 și care este cel puțin la fel de interesant și de plăcut lecturii.
O integrală Riemann rezolvată corect poate fi diferența dintre viață și moarte, subtilă pledoarie pentru matematică pe care ne-o propune Bogdan Suceavă - chiar dacă realitatea Revoluției din decembrie '89 pare să-l contrazică. Omul de rând este și aici victima de serviciu care plătește cel mai scump tribut frământărilor sociale (mesaj amintind de ”La Vulturi”). Șirul de fatalități care precipită finalul dramatic este totuși plauzibil și atent explicat de autor, participant direct la evenimentele Revoluției. Mi-a plăcut mult punerea în scenă a vieții de cazarmă, amintindu-mi propria experiență de ”tilicar”, petrecută chiar în 1989. Nu lipsesc concluziile amare asupra intoleranței și urii care mocnesc în societate încă din primii zori ai post-comunismului.
O carte superbă pentru radiografia vieții militare din Băneasa anilor 1988-1989, minunat scrisă, alături de un memento al tristelor evenimente prilejuite de Revoluția din București. Cristi rămâne un simbol al sacrificiului inutil într-o lume nouă care se naște cu multă durere. O lume nouă pe care nu ne-am priceput să o creștem în următorii 30 de ani, o lume nouă marcată de o tragică pierdere de energie și de destine. Mulțumită scrisului inspirat al lui Bogdan Suceavă am retrăit cu multă emoție stagiul meu militar la Băneasa, servind patria în singurul pluton de militari cu termen redus din București.
"Ca si cum Bucurestii ar fi sub atacul unor forte nevazute care impusca din nori. Ingerii de-ar incepe sa traga si n-ar fi atat de absurd, nici asa de precis. Da, ingerii. Ai socialismului. Arma cu luneta sau eventual gloante ratacite, hazard inecat pe nervurile iernii."