What do you think?
Rate this book
Frumoasa fara corp
Caci mare parte din seductia Ioanei venea din vocea ei, din rostirea cuvintelor, din ritmul usor obosit al frazelor. Nu doar gura femeii vorbea, ci si intreaga ei fiinta interioara in care se amestecau bucuria si asteptarea, nostalgia si visul. Vocea Ioanei ascundea in materia ei indecisa, de intuneric si catifea, o caldura amara, o caldura ametitoare. - Gheorghe Craciun Insistind in primul rind, cu acuitate si finete rare, pe nivelul cel mai de jos – si poate cel mai profund – al experientei amoroase, dragostea nu va fi altceva la Gheorghe Craciun, excelent analist al singelui tulburat, decit o epifanie a simturilor. - Virgil Podoaba Al noualea titlu din Seria de autor Gheorghe Craciun, inceputa in anul 2014, sub ingrijirea criticului literar Carmen Musat si a fiicei autorului, Oana Craciun, romanul Frumoasa fara corp este o marturie despre forta cuvintului scris si a literaturii de a recompune lumi reale, vii, care, fara a fi consemnate prin litera, ar ramine doar iluzii. Numai scriitorul si literatura – frumoasa fara corp – pot insufla viata realitatii. Relatia dintre scriitor si creatia sa este o poveste de dragoste imateriala, dar materializata in opera, in personaje si in destinele lor. Dupa Acte originale/Copii legalizate si Compunere cu paralele inegale, acest roman continua sa foloseasca „scrisul ca forma de rezistenta la agresiunile unui trup ce suspecteaza lumea de irealitate”.
472 pages, Paperback
First published January 1, 1993
3 people are currently reading
88 people want to read
About the author
Gheorghe Crăciun
36 books19 followersGheorghe Craciun (1950-2007), prozator, eseist, teoretician literar si editor, unul dintre reprezentantii de marca ai postmodernismului romanesc, a absolvit Facultatea de Filologie din Bucuresti si a fost profesor la Facultatea de Litere a Universitatii „Transilvania” din Brasov si director editorial la Editura Paralela 45. A publicat romane – Acte originale/Copii legalizate (1982), Compunere cu paralele inegale (1988), tradus in limba franceza de Odile Serre si publicat in 2001, cu titlul Composition aux paralleles inegales, la Editura Maurice Nadeau, insotit de o consistenta prefata, semnata de Serge Fauchereau, Frumoasa fara corp (1993), Pupa russa (2004) –, volume de eseuri, teorie literara si publicistica, precum si volumul de proza scurta, desene si fotografii Mecanica fluidului (2003).
Este prezent in numeroase antologii de proza, intre care Desant ’83 (1983), The Phantom Church and Other Stories from Romania (1996), Romanian Fiction of the ’80s and ’90s (1999). A primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania (1983), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1995, 2003), premiul ASPRO pentru cea mai buna carte de critica a anului (1997, 2002).
Este prezent in numeroase antologii de proza, intre care Desant ’83 (1983), The Phantom Church and Other Stories from Romania (1996), Romanian Fiction of the ’80s and ’90s (1999). A primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania (1983), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1995, 2003), premiul ASPRO pentru cea mai buna carte de critica a anului (1997, 2002).
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 3 of 3 reviews
November 15, 2019
„George scrie, tace, îmbătrânește în lumina galbenă a înserării.”
„Ce simplu să poți face și tu ce fac ceilalți, lăsând totul să curgă după ore, zile și anotimpuri, după necazuri și bucurii, fără complicații inutile, fără atâta luciditate dramatică! Ce frumos e să poți trăi și atât, fără obsesia haltelor metafizice, a dărilor de seamă, a registrelor de existență! Să accepți deșertăciunea, perisabilitatea, absurdul, clipa, bătrânețea, pulberea tuturor zilelor…”
„Ce să fac eu cu mine?”
„Iată‑mă! Mai bătrân cu câteva luni, mai obosit cu o vară.”
„Vezi tu, există oameni care se mulțumesc să trăiască și gata. Inși de toate culorile, o imensitate de indivizi care reușesc, acceptă, sunt în stare de asta.”
„Că există un timp abstract al destinului, unic și nemișcat în noi până la moarte, și un timp concret al troleibuzului aglomerat care te poartă spre slujbă, al întâlnirii pe stradă cu un prieten din copilărie, al degetului tăiat într‑o sticlă sau al telegramei care‑ți aduce o veste nefastă, adică un timp al trăirii imediate.”
„[…] stiloul ca un vârf de ac pentru seismograma trupului.”
„Sunetul orelor din Sighișoara face acum parte din carnea mea.”
„Ce simplu să poți face și tu ce fac ceilalți, lăsând totul să curgă după ore, zile și anotimpuri, după necazuri și bucurii, fără complicații inutile, fără atâta luciditate dramatică! Ce frumos e să poți trăi și atât, fără obsesia haltelor metafizice, a dărilor de seamă, a registrelor de existență! Să accepți deșertăciunea, perisabilitatea, absurdul, clipa, bătrânețea, pulberea tuturor zilelor…”
„Ce să fac eu cu mine?”
„Iată‑mă! Mai bătrân cu câteva luni, mai obosit cu o vară.”
„Vezi tu, există oameni care se mulțumesc să trăiască și gata. Inși de toate culorile, o imensitate de indivizi care reușesc, acceptă, sunt în stare de asta.”
„Că există un timp abstract al destinului, unic și nemișcat în noi până la moarte, și un timp concret al troleibuzului aglomerat care te poartă spre slujbă, al întâlnirii pe stradă cu un prieten din copilărie, al degetului tăiat într‑o sticlă sau al telegramei care‑ți aduce o veste nefastă, adică un timp al trăirii imediate.”
„[…] stiloul ca un vârf de ac pentru seismograma trupului.”
„Sunetul orelor din Sighișoara face acum parte din carnea mea.”
January 25, 2014
Un roman bine scris, subtil, fulgurant.
Displaying 1 - 3 of 3 reviews