Primul volum al „Cuvinte de aur” ale Sfântului Ioan Gură de Aur, cuprinde cele trei virtuţi teologice, tripticul vieţii duhovniceş credinţa, nădejdea şi dragostea. Credinţa constituie trăsătura fundamentală a creştinului. „Fără credinţă este cu neputinţă ca omul să fie bineplăcut lui Dumnezeu”. Trebuie însă ca această credinţă să fie statornică şi nezdruncinată, şi să se sprijine pe Stânca nesurpată a credinţei, pe Domnul nostru Iisus Hristos. Credinţa fără nădejde nu poate să existe. Credem şi nădăjduim! Dacă agricultorul trudeşte şi nădăjduieşte, la fel şi corăbierul şi negustorul, şi aceasta pentru lucruri care sunt nesigure şi neschimbătoare, cu mult mai mult trebuie să trudească creştinul şi să aibă speranţe şi nădejdi, care niciodată nu sunt dezminţite. Dragostea este trăsătura comună a lui Dumnezeu şi a oamenilor. Fără dragoste, nici martiriul nu poate să ne folosească. Iubirea a făcut cerul pământ, L-a făcut pe Dumnezeu om, ca omul să devină Dumnezeu. Ceea ce-l aseamănă pe om cu Dumnezeu, mai mult decât toate, este iubirea faţă de vrăjmaşi. Cea mai frumoasă coardă a lirei este cea care interpretează melodia care se numeş iubire de vrăjmaşi. Noi în ce stare şi în ce treaptă a iubirii ne aflăm? Să cercetăm şi să aflăm răspunsul de la Învăţătorul cu „Gura de Aur” al Bisericii noastre.
O carte de citit în liniște, câteva pasaje mici odată la care sa te gândești ulterior. Este o carte în care se repetă mult ideile însă nu este ceva deranjant ci din contra, ajută la fixarea și înțelegerea lor.
Inutil de precizat că Sfântul Ioan Gură de Aur a fost unul din cei mai buni oratori ai lumii iar asta este definitoriu pentru discursul său.
Sfântul Ioan Gură de Aur este un fin observator al nuanțelor lexicale și morfologice ale textului Sfintei Scripturi. Cuvintele sale sunt pline de îndemnuri menite să îndrepte comportamentul celor cărora le sunt adresate și se străduiește să pună persuasiune în frazele sale, îmbogățindu-le cu nenumărate interogații. Din lucrările sale un lucru cel puțin înțelegem: este foarte greu să trăim împreună, însă credința în Dumnezeu și a Sfintei Euharistii sunt suficiente ca să ne unească pe toți într-o singură ființă socio-religioasă.