What do you think?
Rate this book
Ca să nu se aleagă praful de toate
„Ca să nu se aleagă praful de toate, Cosmin Perța îl inventează pe Samson. Puternic precum personajul biblic, pornind o adevărată vendetă, Samson se ia la trântă cu inegalitățile și nedreptățile unei lumi guvernate de zeii nemiloși ai tranziției românești. O forță care te va molipsi!” (Andrei Dósa)
„Prin acest microroman, Cosmin Perța introduce în proza română contemporană un personaj inedit, situat la granița subțire dintre antierou și supererou. Rezistent la orice tip de durere fizică, Samson pare condamnat la o suferință interioară continuă, un Sisif modern în România anilor ’90.” (Victor Cobuz)
„Incitant, alert, cu scene tari, demne de un video game sângeros, romanul lui Cosmin Perța revitalizează în mod strălucit ideea de antierou într-o lume abrutizată și incomodă.” (Dan-Liviu Boeriu)
„România anilor ’90. Eroul romanului, Samson, sunt eu, e Cosmin, e o întreagă generație care a supraviețuit celor mai ciudați ani din istoria recentă nu doar a României, ci a unei întregi regiuni aflate la periferia Europei, Statele Unite ale Violenței.” (Bogdan-Alexandru Stănescu)
„Prin acest microroman, Cosmin Perța introduce în proza română contemporană un personaj inedit, situat la granița subțire dintre antierou și supererou. Rezistent la orice tip de durere fizică, Samson pare condamnat la o suferință interioară continuă, un Sisif modern în România anilor ’90.” (Victor Cobuz)
„Incitant, alert, cu scene tari, demne de un video game sângeros, romanul lui Cosmin Perța revitalizează în mod strălucit ideea de antierou într-o lume abrutizată și incomodă.” (Dan-Liviu Boeriu)
„România anilor ’90. Eroul romanului, Samson, sunt eu, e Cosmin, e o întreagă generație care a supraviețuit celor mai ciudați ani din istoria recentă nu doar a României, ci a unei întregi regiuni aflate la periferia Europei, Statele Unite ale Violenței.” (Bogdan-Alexandru Stănescu)
- GenresRomanian Literature
152 pages, Paperback
Published January 1, 2023
2 people are currently reading
162 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 36 reviews
March 17, 2023
„Toate s-au dus odată cu mama. Lumea nu mai avea niciun rost.”
Samson este tipul ăla pe care-l uram cu toții prin liceu sau prin tinerețea noastră - un băiat violent, care domina prin forță colegii și pe toți cei din jur, căruia nu-i prea păsa de reguli, un om de temut de tineri, profesori, părinți, ba chiar și de unii de teapa lui, de interlopi sau simpli găinari. Cosmin Perța îl lasă însă pe acest om să-și spună povestea, la persoana întâi, și să ne dezvăluie motivele pentru care a devenit omul cumva dizgrațios din prezent. Această confesiune ne schimbă subtil perspectiva - iată meritul autorului! - și ni-l transformă într-un personaj puternic, de multe ori cu coloană vertebrală, de care cititorul se apropie și cu care, în multe scene, chiar empatizează. Samson este un haiduc modern, până la urmă, un om care-și dorește dreptate, libertate și izbăvire, dar căile pe care umblă nu sunt mereu cele juste.
Samson este tipul ăla pe care-l uram cu toții prin liceu sau prin tinerețea noastră - un băiat violent, care domina prin forță colegii și pe toți cei din jur, căruia nu-i prea păsa de reguli, un om de temut de tineri, profesori, părinți, ba chiar și de unii de teapa lui, de interlopi sau simpli găinari. Cosmin Perța îl lasă însă pe acest om să-și spună povestea, la persoana întâi, și să ne dezvăluie motivele pentru care a devenit omul cumva dizgrațios din prezent. Această confesiune ne schimbă subtil perspectiva - iată meritul autorului! - și ni-l transformă într-un personaj puternic, de multe ori cu coloană vertebrală, de care cititorul se apropie și cu care, în multe scene, chiar empatizează. Samson este un haiduc modern, până la urmă, un om care-și dorește dreptate, libertate și izbăvire, dar căile pe care umblă nu sunt mereu cele juste.
March 22, 2023
Samson, un destin deraiat care oricum se afla pe o șină ce se îndrepta spre pustiu.
El este personajul principal al cărții a cărei acțiune este plasată într-o perioadă din care oricum nu prea puteai să ieși învingător. Am 45 și pot să spun că sunt printre norocoșii care au reușit să păcălească anii '90.
Toată carnea textului este pusă pe spinarea lui Samson, rezultând un personaj foarte bine conturat, care te ține într-un continuu joc de love&hate. Un aliaj format din două elemente care o perioadă reușesc să conviețuiască, dar numai ținandu-se captivi unul pe celălalt, fiecare reușind să aiba scurte momente de dominare.
Spuneam mai sus "un destin deraiat", deoarece în acea perioadă un simplu macaz, o alegere, o pierdere transformau binele în rău, șansa în eșec și viața în amintire.
Un text violent împletit cu un zbucium intern și resemnarea înecată în neșansă, totul într-o lume aparent lipsită de durere pentru Samson.
Foarte mișto cartea.
El este personajul principal al cărții a cărei acțiune este plasată într-o perioadă din care oricum nu prea puteai să ieși învingător. Am 45 și pot să spun că sunt printre norocoșii care au reușit să păcălească anii '90.
Toată carnea textului este pusă pe spinarea lui Samson, rezultând un personaj foarte bine conturat, care te ține într-un continuu joc de love&hate. Un aliaj format din două elemente care o perioadă reușesc să conviețuiască, dar numai ținandu-se captivi unul pe celălalt, fiecare reușind să aiba scurte momente de dominare.
Spuneam mai sus "un destin deraiat", deoarece în acea perioadă un simplu macaz, o alegere, o pierdere transformau binele în rău, șansa în eșec și viața în amintire.
Un text violent împletit cu un zbucium intern și resemnarea înecată în neșansă, totul într-o lume aparent lipsită de durere pentru Samson.
Foarte mișto cartea.
May 2, 2023
short but damn good!
March 20, 2023
Un roman tulburător și nu datorită violenței asupra căreia autorul ne avertizează încă din subtitlu, ci mai cu seamă prin prisma contrastului dintre violență și duioșie.
Pe scurt, Samson, personajul principal, un tânăr rămas orfan mai întâi de mamă, mai apoi și de tată, se trezește angrenat, cu sau fără voia lui în mașinăria interlopă transilvană de la sfârșitul anilor 80, începutul anilor 90, și ajunge să comită multe acte de violență, însă fără a fi un om rău în esența lui, ci dimpotrivă, tocmai pentru a-și proteja de răufăcători, sufletul pur, rămas în starea inocenței pe care o avea la momentul morții mamei sale.
Pe scurt, Samson, personajul principal, un tânăr rămas orfan mai întâi de mamă, mai apoi și de tată, se trezește angrenat, cu sau fără voia lui în mașinăria interlopă transilvană de la sfârșitul anilor 80, începutul anilor 90, și ajunge să comită multe acte de violență, însă fără a fi un om rău în esența lui, ci dimpotrivă, tocmai pentru a-și proteja de răufăcători, sufletul pur, rămas în starea inocenței pe care o avea la momentul morții mamei sale.
April 2, 2023
Ni se prezintă the other side of the bully, ceea ce creează puntea dintre cititor și autor. Ancorat în concret, romanul are o forță introspectivă cu efect. Ar fi putut avea o dimensiune mai mare decât cea pe care o are (137 pag).
February 11, 2024
Mi-a plăcut foarte mult! Foarte muuuult!
June 5, 2023
După romanele fantastice „Arșița” (Paralela 45, 2019) și „Dispariția” (Polirom, 2021), Cosmin Perța schimbă macazul în direcția realismului social. Astfel, „Ca să nu se aleagă praful de toate” (Polirom, 2023) este un (alt) roman care tematizează tranziția postcomunistă din România. Singura și cea mai mare problemă este că schimbarea de direcție nu-i reușește lui Perța. Romanul se pierde într-un senzaționalism previzibil, din care Samson iese cel mai rău.
Link: https://www.scena9.ro/article/cronica...
Link: https://www.scena9.ro/article/cronica...
April 2, 2023
Un roman bun.
May 17, 2024
2.5/5
Prima mea interacțiune cu proza lui Cosmin, aș putea spune cu năbădăi.
Cred că lucrul care a tras așa de jos cartea pentru mine este că pentru câte un capitol bun se aflau 2 mediocre sau chiar rele.
Roughness-ul care se dorește a fi simțit prin Samson se simte de foarte multe ori artificial, acest personaj care se dorește a fi o personificare a greutăților vieții post-comuniste cu un nume foarte thoughtful ales este de prea multe ori dull și predictable.
Mă enervează, povestea este făcută să fie disheartening, să empatizezi cu un anti-erou care deși este foarte punk în comportament și borderline anarhist în relația sa cu toți oamenii din jur, este de asemenea foarte sensibil, rănit, un copil a cărui întreagă traiectorie a fost schimbată de un eveniment cheie din viața lui.
The punches that want to be pulled simply dont hit the target most times.
Nu s-a ales praful de toate eforturile lui Cosmin, dar nici nu s-au materializat așa cum poate își dorea.
Prima mea interacțiune cu proza lui Cosmin, aș putea spune cu năbădăi.
Cred că lucrul care a tras așa de jos cartea pentru mine este că pentru câte un capitol bun se aflau 2 mediocre sau chiar rele.
Roughness-ul care se dorește a fi simțit prin Samson se simte de foarte multe ori artificial, acest personaj care se dorește a fi o personificare a greutăților vieții post-comuniste cu un nume foarte thoughtful ales este de prea multe ori dull și predictable.
Mă enervează, povestea este făcută să fie disheartening, să empatizezi cu un anti-erou care deși este foarte punk în comportament și borderline anarhist în relația sa cu toți oamenii din jur, este de asemenea foarte sensibil, rănit, un copil a cărui întreagă traiectorie a fost schimbată de un eveniment cheie din viața lui.
The punches that want to be pulled simply dont hit the target most times.
Nu s-a ales praful de toate eforturile lui Cosmin, dar nici nu s-au materializat așa cum poate își dorea.
February 15, 2024
Am închis cartea cu "Mda". Nu știu ce semn de punctuație să adaug după acest "mda".
Mi-a plăcut cartea. Însă nu știu dacă "mi-a plăcut" sunt cuvinte potrivite. Așa cum scrie Cosmin Perța la începutul acesteia, cartea este "o carte violentă", deci nu știu cât de potrivit ar fi "mi-a plăcut" 😬. Am cumpărat-o pentru că îl știu pe autor de la "În urmă nu mai e nimic" , pentru că primul paragraf din Ca să nu se aleagă praful de toate" m-a făcut să vreau să am cartea asta.
O citești super rapid, însă te cam dă de pereți, te cutremură. Are Perța un stil foarte mișto de a scrie, ți se pare că tot ce se petrece în carte este chiar o realitate. Chiar dacă am avut momente când mă întrebam "da' bine, dom'ne, bine! serios? cine e Samson ăsta, Superman ?", Cosmin te convinge că se poate întâmpla chiar așa, că doar ai mai văzut pe la știri faze de genul, te convinge că personajul lui poate exista, poate doborî 10 dintr-o lovitură.
Iar finalul...exact cum îmi plac mie cărțile în genul. Nu este o carte pentru oricine, nu este nici genul de carte pe care o caut eu, însă acum vreau tot ce a scris omul ăsta. 😂 Da, știu...plină de contradicții recenzia asta. The point is...5 stele, citiți cartea, hate it or love it, anyway...îmi place Cosmin Perța!
Mi-a plăcut cartea. Însă nu știu dacă "mi-a plăcut" sunt cuvinte potrivite. Așa cum scrie Cosmin Perța la începutul acesteia, cartea este "o carte violentă", deci nu știu cât de potrivit ar fi "mi-a plăcut" 😬. Am cumpărat-o pentru că îl știu pe autor de la "În urmă nu mai e nimic" , pentru că primul paragraf din Ca să nu se aleagă praful de toate" m-a făcut să vreau să am cartea asta.
O citești super rapid, însă te cam dă de pereți, te cutremură. Are Perța un stil foarte mișto de a scrie, ți se pare că tot ce se petrece în carte este chiar o realitate. Chiar dacă am avut momente când mă întrebam "da' bine, dom'ne, bine! serios? cine e Samson ăsta, Superman ?", Cosmin te convinge că se poate întâmpla chiar așa, că doar ai mai văzut pe la știri faze de genul, te convinge că personajul lui poate exista, poate doborî 10 dintr-o lovitură.
Iar finalul...exact cum îmi plac mie cărțile în genul. Nu este o carte pentru oricine, nu este nici genul de carte pe care o caut eu, însă acum vreau tot ce a scris omul ăsta. 😂 Da, știu...plină de contradicții recenzia asta. The point is...5 stele, citiți cartea, hate it or love it, anyway...îmi place Cosmin Perța!
December 21, 2023
Un roman alert despre un personaj la granița dintre bine și rău, dintre erou și antierou. O carte care ne spune despre cât de ușor este să aluneci de partea cealaltă a vieții și sa se aleagă praful de toate.
October 13, 2023
A MUST!💛
May 27, 2023
Cartea are un ritm alert, se citește foarte ușor, este intensă, foarte intensă, ai senzația că mănânci pământ cu lingura, te sufoci, îți pierzi speranța, îți vine să mori, dar îți dai seama că oricum vei trăi cu două găuri in cap. Samson e un Iona care nu a ieșit niciodată din burta peștelui și nici nu iși face iluzia că se va întâmpla prea curând. Aș fi recomandat-o elevilor dacă nu erau limbajul, realitățile descrise și lipsa de speranță. Stilul direct și miezul intrigii, acea afecțiune a personajului, care nu simte durere, sunt atractive pentru ei.
January 1, 2025
Cosmin Perţa este om de Litere, absolvent al Facultăţii de Litere din Cluj, cu masterat în literatură la Universitatea din Bucureşti şi doctor în litere cu o teză despre fantastic în literatura est-europeană, astfel că am ştiut din prima clipă că trebuie să existe ceva special la cartea asta.
M-am convins că nu am greşit încă de la jumătatea primei pagini atunci când episodul morţii mamei personajului principal pur şi simplu m-a răvăşit. Există o frază după care ori renunţi să mai citeşti pentru că deja lacrimile te inundă, ori citeşti şi mai departe înotând în oceanul de lacrimi. Fraza e următoarea:
„Mama s-a întors de la Cluj într-un sac, n-am avut bani să cumpărăm un sicriu”.
În speranţa că şerveţelele şi-au făcut treaba, o să vă spun câteva cuvinte despre subiectul cărţii, apoi, ca de obicei, nişte impresii de lectură.
Romanul lui Cosmin Perţa este o radiografie dură a unei societăţi marginale marcate de violenţă, sărăcie şi disperare şi în acelaşi timp şi o carte despre imposibilitatea ieşirii dintr-un mediu nociv care frânge toate visurile.
Protagonistul, Samson, inspirat de binecunoscutul personaj biblic cu acelaşi nume, posedă abilitatea excepţională de a nu simţi durere. În termeni medicali suferă de ceea ce se numeşte CIP sau „insensibilitate congenitală la durere”.
După moartea mamei sale, Samson se confruntă pe de o parte cu comportamentul unui tată care se îneacă de dimineaţă până seara în spirt, iar pe de cealaltă parte încearcă să lupte cu propriii demoni într-un mediu care îi este adesea ostil.
Acţiunea se desfăşoară în România post-comunistă, în acei ani sălbatici ai Tranziţiei, într-un peisaj urban degradat şi într-un mediu rural sărăcăcios. Samson este implicat într-o serie de evenimente violente, iar relaţiile sale cu ceilalţi sunt marcate de suspiciune şi trădare.
Scriitura lui Cosmin Perţa este una directă şi foarte dură. Există o cantitate mare de violenţă care naşte şi mai multă violenţă şi care se transformă într-un cerc vicios fără ieşire.
Păstrând proporţiile, romanul mi-a adus aminte de serialul „Beef” cu Ali Wong şi Steven Yeun, de pe Netflix, în care râca e dusă la niveluri extreme. Am zis „păstrând proporţiile” pentru că violenţa din roman transcende orice fel de imaginaţie. Am întâlnit înjurături, bătăi, spitalizări, sânge, oase rupte, plăgi înjunghiate ��i împuşcate cât n-am găsit în toate cărţile pe care le-am citit până acum.
Iaca o mostră:
„I-am tăiat toate degetele de la mâna dreaptă. Când mă pregăteam să-i iau beregata, a apărut poliţia. La el puteau să apară mai repede, se pare. Le stricam puşculiţa. M-au ameninţat cu pistoalele şi m-am întins pe burtă. Nu-mi plăceau pistoalele.”
Pe măsură ce personajul principal creşte, creşte şi dorinţa lui de a se rupe de mediul nociv în care trăieşte. La 17 ani, 2 metri şi 130 de kilograme, Samson se foloseşte de forţa din dotare pentru a face rost de cât mai multe mărci pentru a pleca în Germania. Goana după bani duce inevitabil la întâlnirea sa cu tot felul de personaje care mai de care mai pestriţe, de la patroni de crâşmă şi proxeneţi la dealeri de droguri şi mari mahări ai mafiei locale. Interacţiunea cu astfel de personaje naşte de cele mai multe ori violenţă, care la rândul ei dă naştere la răzbunare şi tot aşa într-un cerc aproape nesfârşit.
Pe măsură ce toate aceste episoade de violenţă au loc, începi să te obişnuieşti şi să devii imun. La un moment dat unele dintre ele mi s-au părut chiar amuzante, chiar dacă se terminau cu dinţi scoşi sau coaste rupte.
Există şi episoade pe care le consider un pic exagerate. De pildă, Samson al nostru ridică la un moment dat cu mâinile goale, fără ajutor, un buştean de 200 de kilograme, ca şi cum ar fi fost un simplu gătej. Am înţeles şi motivul pentru care Cosmin Perţa l-a construit aşa. În definitiv personajul nostru se vrea a fi un antierou supererou. (I'm good with that)
Ce mi-a plăcut foarte mult e că personajul a fost înzestrat şi cu calităţi din astea mai pentru muritori. Mă refer la faptul că Samson moşteneşte plăcerea pentru citit de la mama sa şi citeşte pe ascuns ca ceilalţi copii să nu râdă de el.
Tipul acesta de comportament este cât se poate de real în mediile defavorizate. Mi-a fost dat să trăiesc un astfel de episod în care un adolescent se ferea să fie văzut cu cărţi la el din cauza faptului că prietenii şi colegii de cămin ar fi făcut mişto de el. Da, există şi tipul ăsta de bullying.
Sportul de la şcoală şi mai apoi karatele, disciplina în general, îl ajută pe Samson din punct de vedere psihic. Chiar şi aşa, episoadele de o violenţă extremă continuă, iar personajul principal ajunge într-un punct în care doar iubirea îl mai poate salva. Iubirea pentru Ilona, o moldoveancă pe care o salvează din ghearele Olandezului, proxenetul nou poposit în oraş.
Gândul că la un moment dat va avea suficienţi bani încât să meargă să o ia pe Ilona de la mătuşa sa, acolo unde aceasta se refugiase, şi că vor pleca împreună spre Occident în speranţa unei vieţi mai bune este singurul care-l ajută să nu se dea bătut.
Cele 2 intermezzo-uri de aproape de final, în care Samson îşi aminteşte de copilăria petrecută cu ambii părinţi, au mers direct în cămăruţele sufletului meu mic şi negru.
Finalul mi-a plăcut extraordinar de mult, dar n-o să vi-l divulg pentru că e musai să citiţi şi voi această carte.
Chiar dacă titlul mi s-a părut niţel lung şi un pic neinspirat, am înţeles de ce a fost ales. Are de-a face cu tatăl personajului principal sau poate chiar cu tatăl autorului, cine ştie? Vă las pe voi să descoperiţi.
Per total, „Ca să nu se aleagă praful de toate” a fost o lectură care m-a surprins, pe care am devorat-o într-o singură zi şi care mi-a deschis apetitul pentru şi mai multă literatură română contemporană. S-ar putea chiar să-mi fi adăugat pe raft un nou autor român preferat.
Eu eram destul de mic în anii ‘90, nu pot spune că am trăit sau am înţeles anii aceia nebuni, dar m-am regăsit de exemplu în jocul cu cornete din blocurile rămase neterminate. Slavă Domnului că în cazul meu nu s-a petrecut nimic tragic.
Dacă aţi fost copii sau adolescenţi în anii ‘90, atunci s-ar putea să vă regăsiţi măcar un pic în această scriere, iar dacă sunteţi mai tineri decât mine, atunci s-ar putea să rămâneţi surprinşi de cum au arătat aşa, la firul ierbii, primii ani ai democraţiei în România. Nu rămâne decât să daţi o şansă acestui roman.
Dacă doriţi să vedeţi şi varianta video a acestei recenzii, vă aştept pe canalul de YouTube "Dăm o carte!?" (https://www.youtube.com/@damocarte). 😄
M-am convins că nu am greşit încă de la jumătatea primei pagini atunci când episodul morţii mamei personajului principal pur şi simplu m-a răvăşit. Există o frază după care ori renunţi să mai citeşti pentru că deja lacrimile te inundă, ori citeşti şi mai departe înotând în oceanul de lacrimi. Fraza e următoarea:
„Mama s-a întors de la Cluj într-un sac, n-am avut bani să cumpărăm un sicriu”.
În speranţa că şerveţelele şi-au făcut treaba, o să vă spun câteva cuvinte despre subiectul cărţii, apoi, ca de obicei, nişte impresii de lectură.
Romanul lui Cosmin Perţa este o radiografie dură a unei societăţi marginale marcate de violenţă, sărăcie şi disperare şi în acelaşi timp şi o carte despre imposibilitatea ieşirii dintr-un mediu nociv care frânge toate visurile.
Protagonistul, Samson, inspirat de binecunoscutul personaj biblic cu acelaşi nume, posedă abilitatea excepţională de a nu simţi durere. În termeni medicali suferă de ceea ce se numeşte CIP sau „insensibilitate congenitală la durere”.
După moartea mamei sale, Samson se confruntă pe de o parte cu comportamentul unui tată care se îneacă de dimineaţă până seara în spirt, iar pe de cealaltă parte încearcă să lupte cu propriii demoni într-un mediu care îi este adesea ostil.
Acţiunea se desfăşoară în România post-comunistă, în acei ani sălbatici ai Tranziţiei, într-un peisaj urban degradat şi într-un mediu rural sărăcăcios. Samson este implicat într-o serie de evenimente violente, iar relaţiile sale cu ceilalţi sunt marcate de suspiciune şi trădare.
Scriitura lui Cosmin Perţa este una directă şi foarte dură. Există o cantitate mare de violenţă care naşte şi mai multă violenţă şi care se transformă într-un cerc vicios fără ieşire.
Păstrând proporţiile, romanul mi-a adus aminte de serialul „Beef” cu Ali Wong şi Steven Yeun, de pe Netflix, în care râca e dusă la niveluri extreme. Am zis „păstrând proporţiile” pentru că violenţa din roman transcende orice fel de imaginaţie. Am întâlnit înjurături, bătăi, spitalizări, sânge, oase rupte, plăgi înjunghiate ��i împuşcate cât n-am găsit în toate cărţile pe care le-am citit până acum.
Iaca o mostră:
„I-am tăiat toate degetele de la mâna dreaptă. Când mă pregăteam să-i iau beregata, a apărut poliţia. La el puteau să apară mai repede, se pare. Le stricam puşculiţa. M-au ameninţat cu pistoalele şi m-am întins pe burtă. Nu-mi plăceau pistoalele.”
Pe măsură ce personajul principal creşte, creşte şi dorinţa lui de a se rupe de mediul nociv în care trăieşte. La 17 ani, 2 metri şi 130 de kilograme, Samson se foloseşte de forţa din dotare pentru a face rost de cât mai multe mărci pentru a pleca în Germania. Goana după bani duce inevitabil la întâlnirea sa cu tot felul de personaje care mai de care mai pestriţe, de la patroni de crâşmă şi proxeneţi la dealeri de droguri şi mari mahări ai mafiei locale. Interacţiunea cu astfel de personaje naşte de cele mai multe ori violenţă, care la rândul ei dă naştere la răzbunare şi tot aşa într-un cerc aproape nesfârşit.
Pe măsură ce toate aceste episoade de violenţă au loc, începi să te obişnuieşti şi să devii imun. La un moment dat unele dintre ele mi s-au părut chiar amuzante, chiar dacă se terminau cu dinţi scoşi sau coaste rupte.
Există şi episoade pe care le consider un pic exagerate. De pildă, Samson al nostru ridică la un moment dat cu mâinile goale, fără ajutor, un buştean de 200 de kilograme, ca şi cum ar fi fost un simplu gătej. Am înţeles şi motivul pentru care Cosmin Perţa l-a construit aşa. În definitiv personajul nostru se vrea a fi un antierou supererou. (I'm good with that)
Ce mi-a plăcut foarte mult e că personajul a fost înzestrat şi cu calităţi din astea mai pentru muritori. Mă refer la faptul că Samson moşteneşte plăcerea pentru citit de la mama sa şi citeşte pe ascuns ca ceilalţi copii să nu râdă de el.
Tipul acesta de comportament este cât se poate de real în mediile defavorizate. Mi-a fost dat să trăiesc un astfel de episod în care un adolescent se ferea să fie văzut cu cărţi la el din cauza faptului că prietenii şi colegii de cămin ar fi făcut mişto de el. Da, există şi tipul ăsta de bullying.
Sportul de la şcoală şi mai apoi karatele, disciplina în general, îl ajută pe Samson din punct de vedere psihic. Chiar şi aşa, episoadele de o violenţă extremă continuă, iar personajul principal ajunge într-un punct în care doar iubirea îl mai poate salva. Iubirea pentru Ilona, o moldoveancă pe care o salvează din ghearele Olandezului, proxenetul nou poposit în oraş.
Gândul că la un moment dat va avea suficienţi bani încât să meargă să o ia pe Ilona de la mătuşa sa, acolo unde aceasta se refugiase, şi că vor pleca împreună spre Occident în speranţa unei vieţi mai bune este singurul care-l ajută să nu se dea bătut.
Cele 2 intermezzo-uri de aproape de final, în care Samson îşi aminteşte de copilăria petrecută cu ambii părinţi, au mers direct în cămăruţele sufletului meu mic şi negru.
Finalul mi-a plăcut extraordinar de mult, dar n-o să vi-l divulg pentru că e musai să citiţi şi voi această carte.
Chiar dacă titlul mi s-a părut niţel lung şi un pic neinspirat, am înţeles de ce a fost ales. Are de-a face cu tatăl personajului principal sau poate chiar cu tatăl autorului, cine ştie? Vă las pe voi să descoperiţi.
Per total, „Ca să nu se aleagă praful de toate” a fost o lectură care m-a surprins, pe care am devorat-o într-o singură zi şi care mi-a deschis apetitul pentru şi mai multă literatură română contemporană. S-ar putea chiar să-mi fi adăugat pe raft un nou autor român preferat.
Eu eram destul de mic în anii ‘90, nu pot spune că am trăit sau am înţeles anii aceia nebuni, dar m-am regăsit de exemplu în jocul cu cornete din blocurile rămase neterminate. Slavă Domnului că în cazul meu nu s-a petrecut nimic tragic.
Dacă aţi fost copii sau adolescenţi în anii ‘90, atunci s-ar putea să vă regăsiţi măcar un pic în această scriere, iar dacă sunteţi mai tineri decât mine, atunci s-ar putea să rămâneţi surprinşi de cum au arătat aşa, la firul ierbii, primii ani ai democraţiei în România. Nu rămâne decât să daţi o şansă acestui roman.
Dacă doriţi să vedeţi şi varianta video a acestei recenzii, vă aştept pe canalul de YouTube "Dăm o carte!?" (https://www.youtube.com/@damocarte). 😄
This entire review has been hidden because of spoilers.
September 4, 2024
4,5*
Special. Așa aș denumi acest micro roman al lui Cosmin Perța. Este special pentru că este construit în jurul unui super erou născut dintr-o poveste personală influențată de trauma pierderii mamei. Abandonat emoțional de tatăl său, super eroul este menit să se lupte în fiecare capitol cu propriul context de viață. Samson este super eroul „încătușat” de deciziile personale în micul oraș în care s-a născut.
Am citit cartea ca pe o serie de reviste de benzi desenate. Am privit capitolele ca pe niște ediții ale acestei reviste, în care super eroul Samson se luptă cu anti eroi locali, caracteristici României anilor '90.
Mi-a plăcut pentru că nu am găsit balast literar. Mi-a plăcut pentru că este altfel. Mi-a plăcut pentru că are introspecție și pentru că totul se desfășoară repede. Nu este nimic static în Ca să nu se aleagă praful de toate.
Special. Așa aș denumi acest micro roman al lui Cosmin Perța. Este special pentru că este construit în jurul unui super erou născut dintr-o poveste personală influențată de trauma pierderii mamei. Abandonat emoțional de tatăl său, super eroul este menit să se lupte în fiecare capitol cu propriul context de viață. Samson este super eroul „încătușat” de deciziile personale în micul oraș în care s-a născut.
Am citit cartea ca pe o serie de reviste de benzi desenate. Am privit capitolele ca pe niște ediții ale acestei reviste, în care super eroul Samson se luptă cu anti eroi locali, caracteristici României anilor '90.
Mi-a plăcut pentru că nu am găsit balast literar. Mi-a plăcut pentru că este altfel. Mi-a plăcut pentru că are introspecție și pentru că totul se desfășoară repede. Nu este nimic static în Ca să nu se aleagă praful de toate.
Contează însã senzația asta de lipsã de speranță, care e tot mai puternică, „fărã scăpare". Câteodată așa mă simt, făra scăpare, orice efort aș face, orice combinație, orice sacrificiu, orice risc, fundul ăsta de lume va gãsi o cale să se răzbune, să mă țină aici, să mă îngroape și pe mine în spatele casei.
July 9, 2023
Ca de obicei, o carte extrem de bizară, în stilul lui Cosmin Perța. Cu toate acestea, cărticica asta am simțit-o diferit. Nu a fost la fel ca celelalte. Mai dezvelită, mai crudă, o poveste care nu a fost ascunsă printre metafore și figuri. Printr-un cuvânt, ,,Ca să nu se aleagă praful de toate” a fost brutală, nu neapărat pe placul meu (respectiv cele 2 stele). Am simțit acea furie a lui Samson, acel sentiment infern și apăsător de dezolanță, o speranță care, cu toate că mereu a existat adânc în suflet, a fost destinată pierzaniei.
După o asemenea lectură, sunt atât de recunoscătoare pentru simplu fapt ca am. Am familie. Am casă. Am speranță, și viață, și cel mai important, am de ales. Ceva pentru care Samson a trebuit sa lupte încontinuu.
Per ansamblu, pot spune cu certitudine că este o carte care merită citită, luând in considerare mai multe aspecte. Ratingul scăzut este mai mult bazat pe ceea ce am simțit personal, deoarece cartea m-a făcut sa mă simt puternic incomod pe alocuri, și mai concret la evenimentele violente și însângerate.
Și un mic plus la carte este… elementul misterului și părticică aceea mică-mititică fantastică! De ce nu simte Samson durere? Cum îl cheamă de fapt? Cum de nu a murit? Și ce a făcut mai departe? Presupun ca acesta a fost scopul autorului când a lăsat un final deschis: să ne gândim pe cont propriu!
După o asemenea lectură, sunt atât de recunoscătoare pentru simplu fapt ca am. Am familie. Am casă. Am speranță, și viață, și cel mai important, am de ales. Ceva pentru care Samson a trebuit sa lupte încontinuu.
Per ansamblu, pot spune cu certitudine că este o carte care merită citită, luând in considerare mai multe aspecte. Ratingul scăzut este mai mult bazat pe ceea ce am simțit personal, deoarece cartea m-a făcut sa mă simt puternic incomod pe alocuri, și mai concret la evenimentele violente și însângerate.
Și un mic plus la carte este… elementul misterului și părticică aceea mică-mititică fantastică! De ce nu simte Samson durere? Cum îl cheamă de fapt? Cum de nu a murit? Și ce a făcut mai departe? Presupun ca acesta a fost scopul autorului când a lăsat un final deschis: să ne gândim pe cont propriu!
October 19, 2024
Merge la pachet cu Cât de aproape sunt ploile reci de Bogdan Coșa.
Ca să nu se aleagă praful de toate e povestea lui Samson, un personaj semi-fantastic care nu poate simți durerea. Samson trăiește într-o Românie a anilor 90 undeva într-un orășel mic de munte unde destinele oamenilor sunt dominate de instituții ale statului extrem de corupte și interlopi care vin cu diverse idei de afaceri de la proxenetism și vânzare de droguri la furtul de lemn. Samson încearcă să supraviețuiască și o face cum știe el mai bine, adică folosind violența fizică. Experiența unei vieți de familie influențată de alcool și de moartea prematură a mamei îl face să creadă că singurul lucru la care este bun este să încaseze pumni și, bineînțeles, să care pumni altora. Ajunge chiar foarte bun la asta și tot speră la o viață mai bună undeva departe, în Germania. Samson e un personaj tragic pentru că trăiește viața undeva la intersecția între bine și rău și oricât speră să scape e clar că nu va reuși. E un produs al unei societăți cu niște principii morale extrem de distorsionate pe care încearcă din răsputeri fie să o schimbe, fie să o facă să lucreze în beneficiul lui. Oricum, orice face, tot se găsește cineva care să fie mai șmecher decât el.
Ca să nu se aleagă praful de toate e povestea lui Samson, un personaj semi-fantastic care nu poate simți durerea. Samson trăiește într-o Românie a anilor 90 undeva într-un orășel mic de munte unde destinele oamenilor sunt dominate de instituții ale statului extrem de corupte și interlopi care vin cu diverse idei de afaceri de la proxenetism și vânzare de droguri la furtul de lemn. Samson încearcă să supraviețuiască și o face cum știe el mai bine, adică folosind violența fizică. Experiența unei vieți de familie influențată de alcool și de moartea prematură a mamei îl face să creadă că singurul lucru la care este bun este să încaseze pumni și, bineînțeles, să care pumni altora. Ajunge chiar foarte bun la asta și tot speră la o viață mai bună undeva departe, în Germania. Samson e un personaj tragic pentru că trăiește viața undeva la intersecția între bine și rău și oricât speră să scape e clar că nu va reuși. E un produs al unei societăți cu niște principii morale extrem de distorsionate pe care încearcă din răsputeri fie să o schimbe, fie să o facă să lucreze în beneficiul lui. Oricum, orice face, tot se găsește cineva care să fie mai șmecher decât el.
May 9, 2023
Din recenzia apărută în revista Ficțiunea OPTm:
„Samson însă parcă nu depune niciun pic de pasiune când caftește hăndrălăi și-și zdrelește nodurile degetelor în mutre și-n scăfârlii prea dure, el o face cumva mecanic, fără să se implice sufletește, fără să pară că ar fi afectat în vreun fel de răul pe care-l provoacă, de faptul că pot exista și consecințe. Ceea ce poate e și util în meseria pe care singur și-a ales-o, aceea de smardoi ce uneori mai ia dreptatea în propriile mâini capabile și pleacă să răzbune, de pildă, un rău făcut de un smardoi mai mare, undeva, departe, în alt oraș. Până când o slăbiciune, un fel de plete ale sale, adică tocmai inima bună, sufletul care nu l-a părăsit niciodată, sentimentalismul insuflat de mama sa înainte să moară, povața de-a rămâne un om bun, îl înmoaie și pe el și-l face să se îndrăgostească de cine nu trebuie. Însă probabil că tocmai Ilona reprezintă atât pieirea, cât și salvarea sa.
Extrem de alertă poveste, un soi de film din anii nouăzeci cu bătăi și justițiari răzbunători, a lui Cosmin Perța, din păcate extrem de scurtă, de s-a terminat în aceeași seară în care am început-o, reprezintă o felie, un instantaneu din viața noastră, poate a mea, poate a ta, lipsită însă de peripețiile prin care trece Samson, din timpul anilor de după 1989. Cenușiul, mohorâtul, mizeria din marile orașe lipsesc parcă aici și fac loc unor întâmplări de pomină, transformând locurile într-un soi de Vest sălbatic în care forța pumnilor și rezistența oaselor reprezintă armele pistolarilor de odinioară. Și, la fel ca personajul din Biblie, Samson, care n-a uitat niciodată în sinea sa sfaturile mamei și faptul că podul îi e plin de cărțile atât de dragi amândurora, copleșit de două lucruri, iubirea față de cărți și violența extremă aflate parcă în antiteză una cu alta, alege parcă să se predea într-un final, deși părea de neînvins. Poate din cauză că făcuse prea mult rău mascat sub formă de bine? Poate că, în final, obosise? Poate că, în final, vrea să știe cum e să fii om?”
Mai multe: https://fictiunea.ro/2023/159/art6/in....
„Samson însă parcă nu depune niciun pic de pasiune când caftește hăndrălăi și-și zdrelește nodurile degetelor în mutre și-n scăfârlii prea dure, el o face cumva mecanic, fără să se implice sufletește, fără să pară că ar fi afectat în vreun fel de răul pe care-l provoacă, de faptul că pot exista și consecințe. Ceea ce poate e și util în meseria pe care singur și-a ales-o, aceea de smardoi ce uneori mai ia dreptatea în propriile mâini capabile și pleacă să răzbune, de pildă, un rău făcut de un smardoi mai mare, undeva, departe, în alt oraș. Până când o slăbiciune, un fel de plete ale sale, adică tocmai inima bună, sufletul care nu l-a părăsit niciodată, sentimentalismul insuflat de mama sa înainte să moară, povața de-a rămâne un om bun, îl înmoaie și pe el și-l face să se îndrăgostească de cine nu trebuie. Însă probabil că tocmai Ilona reprezintă atât pieirea, cât și salvarea sa.
Extrem de alertă poveste, un soi de film din anii nouăzeci cu bătăi și justițiari răzbunători, a lui Cosmin Perța, din păcate extrem de scurtă, de s-a terminat în aceeași seară în care am început-o, reprezintă o felie, un instantaneu din viața noastră, poate a mea, poate a ta, lipsită însă de peripețiile prin care trece Samson, din timpul anilor de după 1989. Cenușiul, mohorâtul, mizeria din marile orașe lipsesc parcă aici și fac loc unor întâmplări de pomină, transformând locurile într-un soi de Vest sălbatic în care forța pumnilor și rezistența oaselor reprezintă armele pistolarilor de odinioară. Și, la fel ca personajul din Biblie, Samson, care n-a uitat niciodată în sinea sa sfaturile mamei și faptul că podul îi e plin de cărțile atât de dragi amândurora, copleșit de două lucruri, iubirea față de cărți și violența extremă aflate parcă în antiteză una cu alta, alege parcă să se predea într-un final, deși părea de neînvins. Poate din cauză că făcuse prea mult rău mascat sub formă de bine? Poate că, în final, obosise? Poate că, în final, vrea să știe cum e să fii om?”
Mai multe: https://fictiunea.ro/2023/159/art6/in....
March 30, 2023
Mi-a plăcut mult micro-romanul ăsta. Mi-a plăcut mult și de Samson, personajul principal al cărții, un tip de vreo 2 metri și 130 de kilograme, incapabil să simtă durere fizică.
Acțiunea se petrece în anii '90, dar povestea nu mi s-a părut deloc deprimantă sau cenușie. Abia am așteptat să văd ce se întâmplă cu Samson până la final, iar asta s-a întâmplat datorită scriiturii cinematografice, alerte. Dozajul este pur și simplu perfect. Există scene de-o violență teribilă, asemănătoare cu violența din filmele asiatice cu bătaie + scene ca asta:
„Uneori mai cumpăr cărți când nu mă vede nimeni. De la mama mi se trage, ei îi plăcea mult să citească și avea sute de cărți. După ce a murit, tata i le-a mutat pe toate în pod. Din când în când, merg în pod și citesc și mă gândesc la ea citind din aceeași carte citită de ea. Alteori iau câte una cu mine la gater și, când fac câte o pauză, mă întind pe iarbă sau în rumeguș și citesc. Ăsta e micul meu secret. Dacă s-ar afla, ar crede toți că-s moale. Poate de asta mă iubește profa de română. Ea și proful de sport sunt singurii care mă apără în cancelarie ori de câte ori e ceva. O dată i-am adus flori la școală. Strânsesem un buchet mare de flori de câmp pentru mama, să i le pun pe mormânt, dar nu încăpeau toate în conserva pe care o țineam acolo pentru flori, așa că restul le-am legat cu un elastic și i le-am dus profei de română. Mi-a zis „mulțumesc” și s-a fâstâcit. Era îmbujorată toată.”
Felicitări Cosmin Perta! „Ca să nu se aleagă praful de toate” e o poveste fix pe sufletul meu. Sper să fie pentru cât mai mulți.
Acțiunea se petrece în anii '90, dar povestea nu mi s-a părut deloc deprimantă sau cenușie. Abia am așteptat să văd ce se întâmplă cu Samson până la final, iar asta s-a întâmplat datorită scriiturii cinematografice, alerte. Dozajul este pur și simplu perfect. Există scene de-o violență teribilă, asemănătoare cu violența din filmele asiatice cu bătaie + scene ca asta:
„Uneori mai cumpăr cărți când nu mă vede nimeni. De la mama mi se trage, ei îi plăcea mult să citească și avea sute de cărți. După ce a murit, tata i le-a mutat pe toate în pod. Din când în când, merg în pod și citesc și mă gândesc la ea citind din aceeași carte citită de ea. Alteori iau câte una cu mine la gater și, când fac câte o pauză, mă întind pe iarbă sau în rumeguș și citesc. Ăsta e micul meu secret. Dacă s-ar afla, ar crede toți că-s moale. Poate de asta mă iubește profa de română. Ea și proful de sport sunt singurii care mă apără în cancelarie ori de câte ori e ceva. O dată i-am adus flori la școală. Strânsesem un buchet mare de flori de câmp pentru mama, să i le pun pe mormânt, dar nu încăpeau toate în conserva pe care o țineam acolo pentru flori, așa că restul le-am legat cu un elastic și i le-am dus profei de română. Mi-a zis „mulțumesc” și s-a fâstâcit. Era îmbujorată toată.”
Felicitări Cosmin Perta! „Ca să nu se aleagă praful de toate” e o poveste fix pe sufletul meu. Sper să fie pentru cât mai mulți.
February 11, 2024
Mi-a plăcut că autorul ne prezintă imaginea unui “bully” dintr-o altă perspectivă. Mai exact, violența nu se naște din senin, iar în acest caz, agresivitatea de care Samson se arată capabil vine din relații toxice și abuzive în familie, factori socioculturali, dar și din evenimente traumatice pe care protagonistul a fost lăsat să le proceseze singur în copilărie. Furia, reacțiile puternice și rapide pe care bărbatul le are la stimuli și provocări, dar și agresivitatea de care dă dovadă sunt direct proporționale cu regretul și remușcările de după. Așadar, Samson nu ocupă un rol clar definit al anti-eroului. El lasă cititorul să penduleze între două stări, condamnând și lăsându-se în același timp înduioșat de acțiunile acestuia, protagonistul fiind doar o victimă a propriilor alegeri – influențate decisiv de contextul social al anilor ’90 și de tranziția postcomunistă din România.
Am scris mai multe despre carte aici: https://asasunt.eu/ca-sa-nu-se-aleaga...
Am scris mai multe despre carte aici: https://asasunt.eu/ca-sa-nu-se-aleaga...
March 6, 2024
Cosmin Perța reușește să scrie un roman al tranziției, concentrând toate metehnele acestei perioade în individualitatea unui singur personaj - Samson. Celelalte personaje, sunt colaterale subiectului și sunt importante în măsura în care corelează cu protagonistul.
Samson este produsul epocii și mediului în care se dezvoltă - o societate aruncată în valurile tranziției, cu animozitățile specifice și fenomene reprobabile: violență sistemică, reglări de conturi, infracționalitate, penurie, probleme sociale și familiale. Evident, în situația creată Samson devine și el o persoană violentă, la care se mai adaugă și forța fizică incredibilă de proporții biblice (de unde și numele personajului). Dar în spatele acestei violențe, se ascunde un băiat tânăr măcinat de conflicte interne teribile legate de moartea mamei și alcoolismul tatălui, care încearcă să caute sens și niște coordonate morale într-un mediu social depravat.
Samson este produsul epocii și mediului în care se dezvoltă - o societate aruncată în valurile tranziției, cu animozitățile specifice și fenomene reprobabile: violență sistemică, reglări de conturi, infracționalitate, penurie, probleme sociale și familiale. Evident, în situația creată Samson devine și el o persoană violentă, la care se mai adaugă și forța fizică incredibilă de proporții biblice (de unde și numele personajului). Dar în spatele acestei violențe, se ascunde un băiat tânăr măcinat de conflicte interne teribile legate de moartea mamei și alcoolismul tatălui, care încearcă să caute sens și niște coordonate morale într-un mediu social depravat.
April 15, 2023
Nu doar că are unul dintre cele mai zdrobitoare începuturi din memoria recentă, ci o și ține în aceeași notă până la final. Cosmin Perța are un simț aparte pentru proza suplă, lipsită de balast. Fiecare rând are impact. Avem aici o lume pe care o detestăm, dar de care nu ne putem descotorosi, întrucât nu este o lume dispărută. Sunt convins că mulți est-europeni încă trăiesc în această realitate suprapopulată de antieroi, una perpetuă, pentru care nici justiția, nici politica, nici economia, nici literatura nu sunt în stare să găsească o soluție. E o realitate știută, ne mințim că suntem pregătiți s-o înfruntăm, dar ne încovoiem la fiecare sucker punch primit, adeseori unde suntem mai vulnerabili. Iar țesuturile noastre nu au răgaz să se vindece. O carte care doare, căci noi, spre deosebire de protagonist, nu suntem imuni la durere.
April 17, 2023
"Show, don't tell!" Ei bine, microromanul acesta nu are mai deloc "show", dar, în shimb, are extrem de mult ”tell”. Pare un sinopsis ceva mai bine dezvoltat, nu o carte de publicat.
Povestea ar fi avut foarte mult potențial dacă ar fi fost dezvoltată.
Poate că aș fi dat trei stele dacă ar fi fost vorba de un debut, pentru încurajare. Dar de la un autor consacrat, cu o asemenea experiență în spate (Cosmin Perța nu e doar scritor, ci a coordonat mai multe colecții), aveam așteptări foarte mari.
A nu se înțelege că e o carte rea. Nicidecum, se citește foarte ușor și e plăcută. Are și poveste, ceea ce e un punct mare în plus. Dar se simte un soi de nerăbdare de a ajunge la capătul fiecărui capitol care ciuntește acțiunea și-i dă un aspect nefinisat.
Mai pe larg, în curând.
Povestea ar fi avut foarte mult potențial dacă ar fi fost dezvoltată.
Poate că aș fi dat trei stele dacă ar fi fost vorba de un debut, pentru încurajare. Dar de la un autor consacrat, cu o asemenea experiență în spate (Cosmin Perța nu e doar scritor, ci a coordonat mai multe colecții), aveam așteptări foarte mari.
A nu se înțelege că e o carte rea. Nicidecum, se citește foarte ușor și e plăcută. Are și poveste, ceea ce e un punct mare în plus. Dar se simte un soi de nerăbdare de a ajunge la capătul fiecărui capitol care ciuntește acțiunea și-i dă un aspect nefinisat.
Mai pe larg, în curând.
June 18, 2023
Mie mi-e teamă de cărțile lui Cosmin, iar de Samson mi-a fost chiar frică. Am tot amânat lectura asta, intuitiv am simțit că o să doară și uite că așa a fost. Nu ai cum să-l mângâi pe Samson, nu ai cum să-l rupi din mediul lui, nu ai cum să-l ajuți, însă îi trăiești cu inima în gât tot zbuciumul supraviețuirii. Finalul cărții îți oferă descătușarea de care ai nevoie și abia atunci realizezi cât i-ai fost de alături, cât de mult ai sperat că nu se va alege praful de el. Samson rămâne un personaj-flacără, mistuitor, nepotolit, dar sub carcasa căruia pâlpâie nesiguranța, compasiunea și blândețea unui tânăr neiubit.
July 26, 2024
O carte care într-adevăr te ține captiv, am citit-o în două sesiuni, prima sesiune cam 75% din carte și grație unei pene de curent în frumosul cartier Bucureștean. Este plină de lucruri neprevăzute, dar nu în puține locuri într-o pagină sunt povestite lucruri cărora Quentin Tarantino le-ar dedica jumătate de film. Sunt secvențe puse pe fast-forward combinate cu rare figuri de stil de genul “Granițele dintre emoții fluctuau ca un bec cu filament obosit” care pentru mine este foarte foarte bună. Mi-a plăcut și îmi place mult autorul, dar simt că ar fi fost și mai plăcut romanul dacă avea 10-15000 de cuvinte în plus.
September 7, 2023
Duritatea, în sensul realității nefardate din timpuri și locuri la rîndul lor ne-dulci, este trăsătura pe care o apreciez cel mai mult în scrierile lui Cosmin Perța, fie poezii, fie proze.
Povestea lui Samson este, cu siguranță, una puternică și, cu excepția cîtorva scene previzibile, întreaga lume alcătuită de autor, recompusă din sau, cel puțin, amestecată cu realitatea deceniilor comuniste, te absoarbe.
Am citit cartea într-o singură repriză și toate furnicăturile lui Samson de la final mi-au ridicat și mie părul de pe brațe.
Povestea lui Samson este, cu siguranță, una puternică și, cu excepția cîtorva scene previzibile, întreaga lume alcătuită de autor, recompusă din sau, cel puțin, amestecată cu realitatea deceniilor comuniste, te absoarbe.
Am citit cartea într-o singură repriză și toate furnicăturile lui Samson de la final mi-au ridicat și mie părul de pe brațe.
May 20, 2023
Samson, creat in antiteza cu Teofil din “ in urma nu mai e nimic”, e un personaj dur, complex, care incearca sa si traiasca viata bazandu se pe “puterile” sale. Instabil emotional, fara parinti, divinizand o mai mult pe mamq lui, marea lui pierdere, se indragosteste de o inchipuire de a mamei lui.
Ritm alert, scene scoase din filme, scene in care Samson vede doar un scop: supravietuirea.
Ritm alert, scene scoase din filme, scene in care Samson vede doar un scop: supravietuirea.
April 2, 2023
Cu fiecare roman Cosmin inventează noi și noi lumi, plauzibile, reale, palpabile, tangențiale cu ale noastre. Îl apreciez ca scriitor și prieten și microromanele lui sunt bijutetii stilistice și lecții de viață. Mulțumesc, Cosmin!
November 18, 2023
Atâta brutalitatea și suflet și schimbare și frică și om.
Displaying 1 - 30 of 36 reviews