Jurnalul portughez și alte scrieri

by Mircea Eliade

vol. I & II

Un volum impresionant prin dimensiuni si valoare, ce reuneste aproape tot ce a scris Mircea Eliade in perioada cat a trait si a lucrat in Portugalia, epoca de rascruce in existenta marelui savant roman, "cumpana a apelor" in viata si opera sa, cand se incheie etapa romaneasca si incepe cea europeana si universala. Volumul, continand trei importante studii introductive (semnate de Sorin Alexandrescu, Florin Turcanu si Mihai Zamfir), cuprinde, in primul rand, mult asteptatul text integral - si, in mare parte, inedit! - al Jurnalului portughez (1941-1944), Jurnalul romanului "Viata noua" (1940-1942), corespondenta, rapoartele diplomatice, studiile istorice Salazar si revolutia din Portugalia, Romanii, latinii Orientului, precum si toate articolele (Ginta latina e regina..., Camoes si Eminescu, Eminescu - poetul rasei romane, Cantece romanesti de Craciun, intalnire cu Mircea Eliade, autorul celei mai recente carti despre Salazar si Revolutia nationala [interviu], Dor - saudade romaneasca, Legenda Mesterului Manole, Liviu Rebreanu, Panorama intelectuala a Romaniei [interviu], Nicolae lorga, omul care a scris cel mai mult din lume, Literatura romana contemporana, Este sociologia instrume.

Genres: Biography

1016 pages, Paperback

First published January 1, 2006

About the author

Romanian-born historian of religion, fiction writer, philosopher, professor at the University of Chicago, and one of the pre-eminent interpreters of world religion in the last century. Eliade was an intensely prolific author of fiction and non-fiction alike, publishing over 1,300 pieces over 60 years. He earned international fame with LE MYTHE DE L'ÉTERNAL RETOUR (1949, The Myth of the Eternal Return), an interpretation of religious symbols and imagery. Eliade was much interested in the world of the unconscious. The central theme in his novels was erotic love.

Reviews

[Claudia Șerbănescu · Rating 2 out of 5]

Cei cinci ani petrecuți de Mircea Eliade în Portugalia ca atașat cultural al legației României de la Lisabona sunt o perioadă de lâncezire spirituală, dar și de dramă personală, iar jurnalul propriu-zis reflectă toate aceste momente de nemulțumire de sine, dar și nemăsurată încredere a lui Mircea Eliade în geniul său și în destinul glorios care îl așteaptă, frustrarea de a scrie mediocru, dar și suferința pierderii primei soții. Este un moment de cumpănă în viața și opera savantului Eliade, care va lua sfârșit odată cu părăsirea Portugaliei în 1945.
Primul volum conține jurnalul intim, dar și pe cel al romanului niciodată terminat "Viața nouă", corespondență și rapoarte diplomatice. Volumul II începe cu studiul istoric "Salazar și revoluția din Portugalia", care este cu adevărat o pierdere de vreme, așa cum mărturisește Eliade însuși în timp ce îl scrie, și continuă cu alte studii istorice, articole, interviuri și lucrări beletristice. Am citit acest al doilea volum cu efort și fără plăcere, dar am reținut și câteva informații interesante. Menționez "Eminescu - poetul rasei române", "Liviu Rebreanu", "Nicolae Iorga", "Literatura română contemporană".

[Maria Ionela Dan · Rating 2 out of 5]

"Singura modalitate a omului de a scapa de durere, de regrete, de melancolii este sa nu se ataseze"

[Liviu · Rating 5 out of 5]

reread it in 2018 prior to my Portugal trip and it was still as good as I remembered though with less detail than I wanted about Portugal itself and more about the author and his life

(original read 2013)this is the best Eliade journal as it is raw, brutal, emotional and with all the warts -

[Alisu' · Rating 4 out of 5]

"[...] nu ma sperie ceva care se va intimpla in viitor (moartea) sau se petrece in prezent (trecerea) atit cit ma ingrozeste ceea ce nu se va mai repeta. Atunci realizez conditia umana; tragedia, religia, sinuciderea, dementa - tot atunci le inteleg."

[Ioana Caraman · Rating 3 out of 5]

Ma asteptam la multe detalii despre viata lui personala, dar perioada din Portugalia cum zice si el, nu a fost fructificata indeajuns. Prins ca intr-o menghina intre familie si prietenii de care ii era foarte dor pentru ca erau in Bucuresti in vremuri grele, si viata ‘plicticoasa’ ca artist in Portugalia, tanjind dupa sotie si inspiratii literare. Jurnalul este o introspectie a autorului asupra sterilitatii intelectuale induse de cadrul politic extern si intern, si de secatuirea personala. Este despre procesul de creatie si enumerare a lucrarilor lui ca atasat de presa cu mici interferente personale.