Continuând intriga romanului Trezirea, volumul Zorii războiului încheie seria Stăpânul umbrelor aducând împreună toate personajele îndrăgite din primul volum într-o confruntare pe viață și pe moarte cu Umbrele care amenință să distrugă lumea.
Explorând magia din Regatul Khale dar și pericolele din Lumea de Dincolo, cititorii se vor confrunta cu situații nebănuite și descoperiri incredibile, care le vor trezi toate simțurile și le vor stârni imaginaţia. Vei fi transportat (din nou) într-un loc unde binele și răul se înfruntă în lupte epice, iar eroii trebuie să aleagă între a rămâne fideli cauzei lor sau a ceda în fața unui inamic imposibil de învins.
Ana-Maria Negrilă ne invită, așadar, să luăm parte la o ultimă aventură într-un tărâm fascinant, plin de pericole și intrigi întortocheate, creaturi și locuri uimitoare, dar și amenințări necunoscute și terifiante.
De la peisaje sălbatice și fortărețe impunătoare, la sate pitorești, pline de mister, și catacombe mai vechi decât timpul, lumea din Khale este atât de reală și vie, încât te vei simți ca și cum ai fi acolo. Dar nu vei porni la luptă neînsoțit și nici nu vei înfrunta Umbrele de unul singur, căci toți eroii noştri vor fi alături de tine, la fiecare pas, îndemnându-te parcă să dai pagină după pagină pentru a ajunge la un deznodământ care îi va surprinde pe mulți.
Reîntâlnirea cu războinicul Neel și demonul Ellore, nomenclatoarea Larneea, mediatorii Garen și Tallen, regina Sedara și regele Caan sau himera Crato le va umple sufletele de bucurie celor care au pornit în această călătorie fantastică acum câțiva ani. Iată, așteptarea a luat sfârșit. Aveți acum ocazia să redescoperiți o lume dragă, populată de vechi prieteni, dar și de noi dușmani.
Ana-Maria Negrilă a debutat în 1993 cu povestirea Fragile în Jurnalul SF. Prozele ei au obţinut numeroase premii la concursurile de profil (printre care Premiul Vladimir Colin pentru roman, 2008). A publicat mai multe romane și culegeri de povestiri: „Oraşul ascuns” (2004), Împăratul gheţurilor (2005, reeditare 2018) pentru care a obținut premiul Vladimir Colin în 2008, iar în 2015, alte doua cărți în format ebook, „Cântecul zorilor” şi „Când lumile se prăbuşesc”.
În 2016, i-a apărut primul volum al seriei Stellarium, „Regatul sufletelor pierdute”, urmat la câteva luni de volumul al doilea, „Ascensiunea stelară”. Seria se încheie cu volumul „Agenții haosului” (Crux Publishing, 2019). Tot în 2019, „Împăratul ghețurilor” a fost tradus în limba maghiară și a apărut la editura Metropolis Media.
În 2020, a publicat primul volum al romanului fantasy „Stăpânul umbrelor”, iar în 2021, un roman de ficțiune istorică, „Cele patru oglinzi ale adevărului” (editura Hyperliteratura). În 2023, publică o continuare a acestuia, „Cronica barbară”, cu o acțiune de sine stătătoare, preluând însă și unele dintre personajele primului volum.
În 2025, apare ediția a doua a seriei Stellarium (editura Crux Publishing) și ,,Grădina alchimiștilor", (editura Hyperliteratura) ultima parte a trilogiei care include și volumele ,,Cele patru oglinzi ale adevărului (ediția a doua 2025) și ,,Cronica barbară".
Stăpânul umbrelor. Zorii războiului, de Ana-Maria Negrilă este unul dintre romanele mult așteptate de mine, încă de când am pătruns în universul creat de autoare, odată cu citirea primului volum din această aventură epică – Stăpânul umbrelor. Trezirea. În virtutea faptului că acțiunea acestui dark fantasy se petrece pe aceeași planetă de bază din trilogia Stelarium – Galene – am ținut să citesc și aceste trei romane SF, o decizie pentru care apoi m-am felicitat, fiindcă împreună alcătuiesc unul dintre cele mai frumoase ansambluri SF&F citite de mine până în ziua de azi. De fapt, într-atât a fost efectul creat, încât am făcut ceva ce nu mai reușisem să fac de mult timp, de ani întregi chiar, deși mi-am dorit de multe ori – să recitesc o carte. Am recitit, deci, Stăpânul umbrelor. Trezirea, continuând fără vreo pauză lectura cu romanul proaspăt apărut.
Nu este musai să citiți și seria Stelarium, dacă vreți să rămâneți numai în zona fantasy, însă vă spun cu toată sinceritatea că ar fi păcat să nu o faceți. Acțiunile celor două serii nu au o legătură directă, dar pentru conceptul în sine și frumusețea stilului, cu siguranță merită citite ca un ansamblu, ca un tot.
Noul roman reia acțiunea de acolo de unde rămăsese – toate drumurile merg spre Khale, regatul nordic unde lucrurile par să se așeze, dar în realitate se complică foarte tare. Piesele au fost poziționate pe tabla de joc, zarurile au fost aruncate, dar cine sunt pionii și cine conducătorii jocului? Aceste lucruri se vor lămuri treptat, pe parcursul lecturii, fiindcă autoarea preia toate firele epice începute în primul volum și le aduce împreună într-o construcție amplă, însă punctată cu toate atuurile unui stil bine conturat, cizelat și autentic.
[...]
Personajele sunt minunat desenate din lumini și umbre, fără a fi niciunul monument de virtute, cu multe slăbiciuni și scăpări, dar tocmai prin aceasta trec testul veridicității, indiferent dacă vorbim de oameni obișnuiți, mediatori sau ființe venite din Lumea de Dincolo, creaturi care își trăiesc o a doua viață din intensitatea nevoilor lor – sete de putere și sete de răzbunare, cele două coordonate de care am tot vorbit. Mediatorii, așa cum ne-au obișnuit, sunt enigmatici, dar și crescuți cu mentalitatea de a fi folosiți ca niște unelte, rămasă de pe vremea agenților ahn, din seria Stelarium. Nimeni nu poate însă rămâne neutru, fiecare trebuie să facă o alegere, chiar dacă, uneori, aceasta vine de unde nu te aștepți. Ca să mai punctez ceva la acest aspect, se remarcă o panoplie de personaje feminine puternice, care echilibrează astfel raportul forțelor cu seria precedentă, unde protagoniștii masculini domină scena.
Per ansamblu, seria Stăpânul umbrelor impresionează prin aceleași atribute ca și Stelarium: dantelăria detaliilor, intrigilor, conflictelor; o lume construită cu înzestrare și inteligență; personaje enigmatice, care sunt întotdeauna ceva mai mult decât par inițial, stratificate – le cunoști treptat, cu fiecare pagină, acțiune, gest mai revelează ceva – și, dincolo de toate acestea, un stil de o frumusețe cuceritoare.
După cum am spus și în cazul primului volum, seria „Stăpânul umbrelor” este pentru cititorii fantasy cu experiență. Volumul „Zorii războiului” aduce laolaltă personajele principale pe care le-am urmărit în prima carte și le reunește sub trope-ul răzbunării și cel al good versus evil/light versus dark, deși legăturile dintre ei se dovedesc a fi mult mai profunde decât știe oricine altcineva în afară de Larneea, iar light versus dark se duce în aria griurilor, unde nu îți permiți greșeala de a spune că toate umbrele sunt rele/necurate și să te bucuri că ai scăpat de toate.
Sunt momente în care, dacă ai citit volumul I cu mult timp în urmă, îți scapă detalii, însă naratorul vine și te ajută cu câte un refresher atunci când este nevoie. Ce mi-ar fi plăcut să avem la început, ar fi fost un flashback al momentului de întâlnire dintre Sedara și Flacără, din primul volum.
La evenimentul de lansare a cărții s-a vorbit foarte mult despre faptul că „Stăpânul umbrelor” nu seamănă neapărat cu alt fantasy la care cititorul s-ar putea raporta. Ce-i drept, nu cap-coadă, însă pădurea Addeni m-a trimis deseori cu gândul la pădurea Ryhope, întortocheată, periculoasă și plină de mitagouri, din „Mythago Woods” scrisă de Robert Holdstock. Într-un ipotetic mini-volum paralel cu cele două volume scoase deja, m-ar încânta foarte mult dezvoltarea Addeniului în direcția aceasta, mai ales că poate trage mitagouri, respectiv umbre, complet diferite față de Ryhope, ținând cont de faptul că istoria umanității din spatele seriei lui Negrilă este cu mult mai mare față de cea a lui Holdstock. (Și da, „Stăpânul umbrelor” este doar o duologie, dar, de fapt, experiența își atinge potențialul maximum doar dacă ai citit și seria „Stelarium”, so bear that in mind!)
O altă carte cu care asociez duologia este City of Brass, de Chakraborty, din prisma dinamismului, a relațiilor dintre personaje și a mizei.
Tot la evenimentul de lansare s-a discutat foarte mult și despre progresul Sedarei, de la un personaj manipulat din interior la o femeie de sine stătătoare, cu ambiții și forță proprie - o regină perfect capabilă de a conduce un regat împreună cu Caan. Sunt complet de acord și, ca remarcă suplimentară, m-au bucurat micile detalii în privința ei, cum ar fi faptul că femeia se îmbracă în tunică și pantaloni când se pregătește de luptă. Heck, yea! Un lucru mărunt, dar care comparat cu atâtea personaje feminine fantasy îmbibate în male gaze, m-a încântat. De altfel, minunata copertă creată de Tudor Popa o ilustrează pe Ellore tot prin optica masculină, deși ea este cu mult deasupra lui Neel. Și, atenție, trebuie neapărat să stai cu ochii pe Ellore până la sfârșit.
Am ieșit din carte cu satisfacția de a fi petrecut timp cu personaje feminine puternice, care au influențat întreaga acțiune mai mult decât toți bărbații din carte. Nu au fost doar cârje, nu au fost damsels in distress. Mi-aș fi dorit să avem parte mult mai mult de Crato, dar am apreciat momentul scurt pe care îl aștept de la orice fantasy bun, în care din câteva cuvinte personajul negativ te face să fii de acord cu el (ultima linie de dialog de la pagina 464).
“Lumea e plină de lucruri pe care nu le vedem decât poate cu coada ochiului, sau când nu suntem atenți la ce se întâmplă în jurul nostru, și chiar și atunci întrevedem doar pentru o clipă ceea ce se află dincolo de realitate.”
Dincolo de realitate, dar, aș putea spune, și cu multe elemente care își au originea în viața de zi cu zi (a se vedea psihologia personajelor), avem lumea fantasy imaginată de autoare, povestea ce a început promițător cu volumul “Trezirea” și se încheie magistral cu „Zorii războiului”, un volum pe care l-am găsit mult mai intens și mai acaparator. Și ce este mai ofertant pentru un iubitor de ficțiune fantasică dacă nu o călătorie literară alertă și imprevizibilă, alături de personaje ce se remarcă, deopotrivă, prin naturalețe și umanitate, dar și prin caracteristici ieșite din comun, specificie supranaturalului.
Dacă finalul primului volum m-a lăsat cu multe întrebări, ei bine, lăsați-mă să vă spun că am mai căpătat câteva odată cu parcurgerea primei jumătăți a cărții de față, lucru care m-a făcut să parcurg capitolele cu un entuziasm sporit și, nu de puține ori, cu răsuflarea tăiată din cauza răspunsurilor pe care le primeam și care, în mod excepțional, duceau la și mai multe nelămuriri.
Personajele, asupra cărora plutesc nenumărate umbre, atât la propriu, cât și la figurat, deoarece nu reușim să le dibuim intențiile ori să le dezlegăm secretele decât înspre final, au beneficiat de o evoluție frumoasă, atent realizată, ce întregește călătoria inițiatică în care au fost trimise. Unite în același scop, împărtășind un trecut comun, ce pentru multă vreme este necunoscut, atât lor cât și cititorilor, și mânate de răzbunare, această unealtă maelfică ce acaparează mintea și sufletul, dezbină și distruge, însă vindecate prin prietenie, loialitate și iubire, personajele duologiei se avântă în lupte pe viață și pe moarte, folosindu-și toate armele, toate darurile și chiar toate neajunsurile pentru a dovedi încrengătura de neadevăruri, manipulări și trădări. Iar zorii războiului le găsește mai încrâncenate ca niciodată, mai dorince de a-și arăta abilitățile și a le folosi pentru un mâine mai bun.
Magie, regi și regine, războinici, umbre antice și malefice, intrigi și secrete, suflete sfâșiate între dorința fierbinte de răzbunare și necesitatea tot mai copleșitoare a unei existențe pașnice, nesfârșita luptă dintre Bine și Rău, toate aceste ingrediente pot fi gustate din plin în cartea de față. Duologia Stăpânul umbrelor este o lectură ce merită toată atenția cititorilor iar eu o recomand cu încredere.
„Zorii războiului” este un epic fantasy grandios și acaparator, ultimul volum din mini-seria de două romane „Stăpânul umbrelor”, a cărei arhitectură o completează spectaculos, lăsând senzația de poveste concepută perfect, la nivelul oricăror bestsellere internaționale ale genului.
Dacă în prima parte a istorisirii, „Trezirea”, fiecare dintre numeroșii protagoniști ai cărții era surprins acționând singur, făcându-se remarcat prin calitățile proprii (puțini dintre ei formând cupluri sau perechi de prieteni ori aliați), în această parte concluzivă, tot mai mulți ajung să colaboreze ca un grup de vedete în care au fost adunate toate talentele existente într-un anumit domeniu. Interacțiunea lor este urmărită astfel cu fascinație de cititorul ce se simte ca și cum i-ar vedea jucând fotbal pe Messi, Ronaldo, Mbappé și Haaland în aceeași echipă.
Manevre politice, misiuni de spionaj în spatele frontului, lupte individuale și confruntări armate potențate de magie păstrează tot timpul la nivel maxim tensiunea acțiunii din „Zorii războiului”. Lor li se adaugă, ca puseuri suplimentare de suspans, revelații cutremurătoare și dezvăluiri ale strategiilor concepute de protagoniștii ce-și urmăresc cu hotărâre propriile interese.
Răzbunarea și iubirea pasională sunt sentimentele care motivează în cea mai mare măsură alegerile personajelor, secondate de setea de putere sau teama de manifestările tenebroase ale Lumii Umbrelor. Misterele acesteia se lasă elucidate greu, pentru că nici măcar ființele demonice descinse din ea nu își cunosc de cele mai multe ori trecutul, tărâmul de dincolo fiind la fel de înfiorător și pentru ele...