Un excelent roman politist, care face parte din seria "Departamentul Q". Este chiar primul si astfel am si eu norocul de a le citi in ordinea care trebuie.
"Kvinden i buret" il are in prim plan pe detectivul Carl Morck, un personaj atipic, indolent, cinic si foarte amuzant, care mi-a adus aminte de detectivul meu Marlow din "Vremea Justitiarului". :)
Cand nu se afla la sediul politiei din Danemarca, unde nimeni nu-l place, acesta locuieste intr-o casa impreuna cu fiul sau vitreg, Jesper, care asculta heavy metal dat la maxim la etaj. Chiriasul sau care locuieste la subsol asculta in schimb opera, data si ea la maxim. Carl, situandu-se la mijloc este nevoit sa indure mixajul dintre aceste doua genuri (care teoretic nu poate fi ceva rau). Daca da cu piciorul in podea, Rigoletto de la subsol inceteaza. La etaj insa, nu merge atat de usor cu fiul sau, pe care trebuie sa-l ameninte chiar si cu taierea cablului de la internet. Sincera sa fiu mi-ar placea sa traiesc intr-o asemenea casa.
In ceea ce priveste serviciul sau, dupa o trauma in care si-a pierdut un coleg si celalalt a ramas paralizat, sefii lui Carl incearca sa se descotoroseasca de el si infiinteaza Departamentul Q, special pentru a-l "ingropa" acolo. Acesta se va ocupa de cazuri clasate, asa cum este si cel al frumoasei deputate Merete, care este rapita si tinuta intr-o camera presurizata vreme de 5 ani. Singura ei sansa o reprezinta controversatul detectiv si noul sau partener, care nu este nici macar politist dar care are toate calitatile unuia.
Romanul este foarte distractiv, bine scris, cu capitole scurte, usor de citit, concentrat pe actiune si ancheta, printre care sunt inserate si cateva secvente pline de umor sau cate o replica amuzanta a detectivului care mai destind din atmosfera incordata si serioasa a unui caz. Mi-au placut referirile la ouale Kinder, figurinele Star Wars si Testoasele Ninja.
Ca o mica paranteza, as dori sa amintesc de camerele de evadare (asa numitele escape rooms) care au devenit foarte populare si care se gasesc chiar si in tara noastra. Acestea ofera experiente incitante, pline de adrenalina si uneori foarte realiste. Sunt camere tematice, concepute ca o serie de puzzle-uri si task-uri care trebuiesc rezolvate intr-un anumit timp pentru a reusi evadarea sau elucidarea unei enigme. Pretul insa poate constitui un real dezavantaj iar dupa un timp poti sa devii dependent de aceasta adrenalina si de dorinta de a evada din cat mai multe. Personal, am fost in majoritatea camerelor cu tematica horror si va pot recomanda "Coven" sau "Jigsaw Puzzle". Merita sa incercati macar o data o aventura de genul.
In incheiere, am selectat cateva citate amuzante si ironice menite sa ne binedispuna, majoritatea apartinand detectivului iesit din comun al cartii:
"Sufrageria era de genul celor prezentate in filmele cu dezastre, dupa ce o cometa despica Pamantul in doua."
"Doar pentru ca cineva e un ratat, nu inseamna ca nu are coloana vertebrala. Uita-te la tine, de exemplu."
"Isi cunostea limitele. A doua zi dimineata avea sa-si simta capul atat de mare si de sensibil precum ego-ul unui prim-ministru."
"- Daca munca ta de anchetator e la fel de bleaga ca si ce-ai intre picioare, poti sa pleci acum, se rasti ea.
- Continuam, sau mai ai ceva de comentat in legatura cu partile mele nobile?"
"... Facea comentarii cu privire la raportul pe care ecologistul Bjarke Onfelt, un tip sceptic si increzut, il inaintase Comitetului Deceptiilor Stiintei. Ce nume pentru un comitet, isi spuse Carl. Si cand te gandesti ca orice din Danemarca ar putea suna atat de kafkian..."