Eul detestabil

by Octavian Paler

Când Columb a plecat în prima sa călătorie, zicea Braque, singura lui şansă era să se roage. Credinţa în misiunea lui era singurul său sprijin înainte de a descoperi America. În a doua călătorie spre America, n-a mai fost nevoie decât să repete un lucru deja făcut: busola a înlocuit rugăciunea.
Dar drumul spre noi înşine e mai pretenţios. Uneori, pictorul s-a îmbrăcat elegant, şi-a coafat părul cu grijă, şi-a pus la gât, ca Van Dyck, un lanţ de aur care produce un efect subtil şi se priveşte încântat în oglindă. Îi ajunge satisfacţia de a-şi picta chipul...

Genres: Nonfiction

264 pages, Hardcover

First published January 1, 2005

About the author

Octavian Paler was born on July 2, 1926 in a small village called Lisa in Brasov, Romania. He is a writer, journalist and editor and he comments the political and cultural events in Romania.

He attended classes at the primary school in his birth village and after went to the Spiru Haret High School in Bucharest. He went to the Law College and Literature and Philosophy College at the same time.

Between 1974 and 1979 he was a substitute member of the PCR (Romanian Communist Party) and between 1980 and 1985 he was a MAN deputy of Vaslui.

In 1976 he was chosen President of Journalists' Council and for 13 years, since 1970 chief editor of the central newspaper "Romania Libera".

He was vice president of TVR (Romanian Television) and because the Securi ty condemned his pro-occidental visions they settled him a forced home and forbid his access to different activities in the artistic world.

After December 1989 he founded together with other writers the Group of Social Dialog which is known for its anti-communist position.

He was editor of newspapers like "Romania Libera", "Ziua" and "Cotidianul".

Many people criticized him because they say he called the communist era "The Gold Era" but he said it's not true and didn't want to comment very much about this.

Reviews

[Alexandru Ursulean · Rating 4 out of 5]

„Arta, s-a zis, este cel mai scurt drum de la un om la altul. Probabil, tot ea este și cel mai scurt drum de la om la el însuși.”
„Căci un mit nu mai e, azi, ca în vechime, un mod de a înțelege lumea. Cel mai adesea se pare, e, dimpotrivă, un mod de a o ignora. Când nu înțelege prea bine un lucru sau n-are timp și răbdare să-l înțeleagă, secolul nostru e tentat să-l împingă în mit, pentru a scăpa astfel de nedumeriri și de obligații.”

[George Şandru · Rating 5 out of 5]

"Eul detestabil" este una din acele cărți pe care nu le poți urî. Dacă o urăști, urăști și arta. Urăști trecutul. Urăști omul. Metamorfozarea artistului nu se aplică datorită cauzelor exterioare. Este ceva ce nu poate fi înțeles, așa cum au fost mai marile genii: Goya, Rembrandt, Gogh, Velasquez, Hieronymus Bosch, Monet, Michelangelo, Leonardo da Vinci, etc.
Octavian Paler asta ne prezintă: nu un deliciu literar, ci o întoarcere în trecut în care te transpune într-un simplu vizionar al operelor de artă dar și ce anume a stat la bază și a influențat toate aceste opere de artă: suferința, revolta interumană, sentimentul de ură față de semeni, experiențele care au fost acumulate în de-al lungul anilor, misiuni eșuate cu scopul de a găsi menirea, ș.a.m.d.
Nu am citit multe cărți ale lui Octavian Paler dar am impresia că face parte din cele mai bune cărți scrise de acesta și una din cele mai bune cărți scrise de un scriitor român.
EXCEPȚIONALĂ!

[Roxana Calinescu · Rating 4 out of 5]

După cartea asta înțelegi că data viitoare vei sta mai mult pe gânduri în fața unei picturi.
A descoperi omul de dincolo de penel e o interesantă provocare psihologică...

"totul este în artă autoportret, cu excepția, poate, a autoportretului".

[Grigoroiu Octavian · Rating 3 out of 5]

" Dacă destinul nu depinde de tine, de tine depinde ce faci cu cu ceea ce îți dă destinul."

[Socrate · Rating 4 out of 5]

Narcis este, cred, cel mai calomniat personaj din mitologie. Lumea s-a obişnuit să vadă în el un vicios care s-a aplecat deasupra unei fântâni şi s-a îndrăgostit, vai, de el însuşi. Drept care a sfârşit rău şi nimeni nu l-a plâns. De pe mormântul lui Nero n-au lipsit multă vreme florile proaspete, în timp ce pe mormântul nefericitului Narcis a rămas solitară narcisa înflorită din sângele său.
Asta e lumea în care trăim! Numărul celor încredinţaţi că pământul, cu cerul înstelat cu tot, reprezintă un simplu decor al existenţei lor nu e, probabil, deloc neglijabil, în schimb Narcis e hulit, ponegrit, luat în derâdere pentru că nimeni nu se mai oboseşte să citească legenda unde se vede uşor că adevărata lui vină era alta decât cea care îi e imputată.

[Alisu' · Rating 4 out of 5]

"Nu exista desavirsire? Exista, oricum, drumul spre ea".