What do you think?
Rate this book
Trawa
First published January 1, 2013
About the author
Constantin Cubleşan
51 books5 followersProzator, dramaturg, poet, critic și istoric literar.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 6 of 6 reviews
June 22, 2013
Un SF cu tenta de roman politist, cu niste idei foarte interesante, poate prea putin dezvoltate.
"Atata vreme cat oamenii nu vor fi trasi pe banda rulanta, fiecare individ in parte va fi un univers in care se vor petrece si fenomene independente de gradul de evolutie generala a omenirii."
"... spectacol de foc si lumina, de energii puse violent in miscare pentru a infrange inertia materiei si a ne ridica in vazduh, zbor zbuciumat, zbor lin, zbor de gand si de vis in largul cerului."
"Eram obligat sa nu uit nicio clipa macar ca de undeva, de oriunde, ar putea sa apara la un moment dat, oricand, un om sau mai multi oameni capabili a face rau semenilor lor, ca ar putea sa atenueze linistea si calmul creator al tuturora, ca iar putea sa ne ingrozeasca printr-un comportament incompatibil cu conduita generala a cetateanului superior din zilele noastre."
"Atata vreme cat oamenii nu vor fi trasi pe banda rulanta, fiecare individ in parte va fi un univers in care se vor petrece si fenomene independente de gradul de evolutie generala a omenirii."
"... spectacol de foc si lumina, de energii puse violent in miscare pentru a infrange inertia materiei si a ne ridica in vazduh, zbor zbuciumat, zbor lin, zbor de gand si de vis in largul cerului."
"Eram obligat sa nu uit nicio clipa macar ca de undeva, de oriunde, ar putea sa apara la un moment dat, oricand, un om sau mai multi oameni capabili a face rau semenilor lor, ca ar putea sa atenueze linistea si calmul creator al tuturora, ca iar putea sa ne ingrozeasca printr-un comportament incompatibil cu conduita generala a cetateanului superior din zilele noastre."
May 12, 2017
La limita citibilului si utilitatii. Se poate citi intr-o zi. Nu ramai cu nimic insa.
August 7, 2014
O carte foarte simpatica. Imi place foarte mult cum personajul principal tot fuge, plecand de pe o planeta pe alta, ca la final sa se impace cu sine si sa se regaseasca pe sine. (Sau asa am interpretat eu, cel putin). Plus de asta, imaginea post-apocaliptica a Pamantului este foarte frumos descrisa. Mi-a mai placut cum, lasand la o parte navele spatiale, si rachetele, problemele prezentate de autor, sunt inca prezente in realitatea noastra. In schimb, cartea nu prezinta o actiune complexa, sau un suspans exagerat. Este simpatica si simpla, si mi-a facut placere sa o citesc.
October 12, 2021
Am zburat câteva ore, fără întrerupere, până la Ellim, importantul oraș portuar de pe coasta Mării de Purpură, lăfăindu-mă în fotoliul spațios, deosebit de confortabil, al minorului colonelului Bred. Era o frumoasă rachetă neagră, cu linie elegantă, modernă, aidoma tuturor acelora aflate în dotarea instituțiilor de interes planetar. Zbura ușor, fără zgomot; avea un interior agreabil ― fotoliile cu suspensie glisantă, pe lângă faptul că erau extrem de comode, nu te lăsau să simți nici măcar cea mai mică zdruncinătură și asta mă făcea să crăp de invidie. De fiecare dată când călătoream cu vreunul din aceste vehicule, mă decideam să pornesc ofensiva pe toate fronturile pentru a obține și pentru procuratură asemenea aparate de zbor. Și mi-era ciudă că nu izbuteam să mă aleg decât cu promisiuni. Mi-era ciudă că o asemenea chestiune putea să-mi provoace zile negre, când nimeni nu se mai sinchisea azi de niște minuscule rachete, în vreme ce uriașe nave interastrale, intergalactice se deplasau cu viteze colosale dintr-un punct în altul al cerului, făcând curse regulate, normale. Iar aici, pe S.M.-61100, trei minoruri constituiau o problemă!
― De ce taci? Te gândești la mobilurile crimei? m-a întrebat colonelul Bred, atent la peisajul variat al unei întinse delte peste care treceam.
― Nu… De fapt mă gândeam la cu totul altceva, înainte de-a avea vreo informație precisă asupra incidentului, cred că este oricum inutil.
― Totuși, a replicat Bred, un asemenea caz este fără precedent pe planetă. Și, după câte-mi dau seama, în general pentru epoca noastră.
― Anormal… Epoca noastră…
― Ei, da. Ce ți se pare ciudat?
Îl priveam din profil. Liniile dure ale feței păreau tăiate în bronz, sub lumina piezișă, cu nuanțe oranj, a după-amiezii. Era atent la zborul rachetei; ochii i se mutau ageri, la intervale regulate, de pe cadranele instalațiilor de bord, pe întinderea frământată a ținuturilor de dedesubt, apoi iarăși pe tabloul de comandă… Eram singuri în minuscula rachetă și între noi se stabilise o atmosferă intimă.
― Știi ce cred eu? am răspuns într-un târziu. Tot ce este omenesc este și normal, indiferent de epocă…
― Vrei să spui că e omenesc să ucizi?
Colonelul era sincer tulburat, iar discuția aceasta îl irita; îmi dădeam bine seama, de aceea am căutat s-o închei aici. El însă a continuat cu o oarecare vehemență:
― Omul de astăzi nu poate fi confundat cu omul de ieri sau, și mai rău, de alaltăieri. Dacă pentru cineva care a trăit acum o mie de ani era normal să ucidă, pentru cel de astăzi este o aberație.
― De ce taci? Te gândești la mobilurile crimei? m-a întrebat colonelul Bred, atent la peisajul variat al unei întinse delte peste care treceam.
― Nu… De fapt mă gândeam la cu totul altceva, înainte de-a avea vreo informație precisă asupra incidentului, cred că este oricum inutil.
― Totuși, a replicat Bred, un asemenea caz este fără precedent pe planetă. Și, după câte-mi dau seama, în general pentru epoca noastră.
― Anormal… Epoca noastră…
― Ei, da. Ce ți se pare ciudat?
Îl priveam din profil. Liniile dure ale feței păreau tăiate în bronz, sub lumina piezișă, cu nuanțe oranj, a după-amiezii. Era atent la zborul rachetei; ochii i se mutau ageri, la intervale regulate, de pe cadranele instalațiilor de bord, pe întinderea frământată a ținuturilor de dedesubt, apoi iarăși pe tabloul de comandă… Eram singuri în minuscula rachetă și între noi se stabilise o atmosferă intimă.
― Știi ce cred eu? am răspuns într-un târziu. Tot ce este omenesc este și normal, indiferent de epocă…
― Vrei să spui că e omenesc să ucizi?
Colonelul era sincer tulburat, iar discuția aceasta îl irita; îmi dădeam bine seama, de aceea am căutat s-o închei aici. El însă a continuat cu o oarecare vehemență:
― Omul de astăzi nu poate fi confundat cu omul de ieri sau, și mai rău, de alaltăieri. Dacă pentru cineva care a trăit acum o mie de ani era normal să ucidă, pentru cel de astăzi este o aberație.
September 25, 2021
Some say the world will end in fire,
Some say in ice.
From what I’ve tasted of desire
I hold with those who favor fire.
But if it had to perish twice,
I think I know enough of hate
To say that for destruction ice
Is also great
And would suffice
(Robert Frost - Fire and Ice)
5 stele pentru continut si e minunat ca atat dl Cublesan, cat si Horia Arama (si poate alti scriitori si pasionati ai SF-ului nascuti in prima parte a secolului trecut), au intrat in mileniul III si au fost contemporani pe de o parte cu caderea comunismului formal si pe de o parte cu deschiderea pieteii sa includa calculatoare personale, telefoane fixe etc.
Iarba cerului ne vorbeste despre omenire si omenie, dihotomia fiinta inferioara - fiinta superioara, pacat si pedeapsa, foc versus gheata, aparenta versus esenta, totul pe fundalul stiintifico-fictional al unei ere in care Pamantul e proaspat nelocuibil, o era in care deplasarile intra- si inter-galaxiale sunt de ordinul zilei. Punctul culminant il reprezinta pragul catre anihilarea dilemei sufletului prin lansarea unui aparat capabil sa redea inculpati in alb si negru, avand ca efect colateral estirparea a insasi intimitatii individuale. Personajul pe care il urmarim e un om al legii, dar incapabil sa accepte legile nemiloase ale fizicii, dupa cum el insusi isi face portretul moral, un om al legii, pe care o aplica de la caz la caz printr-o lentila umana si care, in ciuda celor mai bune intentii este el insusi suspectat si ponegrit in multiple randuri.
Despre Nemira, au fost iar de cacao si au publicat pe spatele cartii ultimul alineat. Si au nevoie sa isi angajeze un proof reader, au ramas o gramada de greseli de cand au fotocopiat exemplarele vechi ale cartii, asta daca nu au batut de mana fiecare cuvant. 1 stea pentru Nemira.
Some say in ice.
From what I’ve tasted of desire
I hold with those who favor fire.
But if it had to perish twice,
I think I know enough of hate
To say that for destruction ice
Is also great
And would suffice
(Robert Frost - Fire and Ice)
5 stele pentru continut si e minunat ca atat dl Cublesan, cat si Horia Arama (si poate alti scriitori si pasionati ai SF-ului nascuti in prima parte a secolului trecut), au intrat in mileniul III si au fost contemporani pe de o parte cu caderea comunismului formal si pe de o parte cu deschiderea pieteii sa includa calculatoare personale, telefoane fixe etc.
Iarba cerului ne vorbeste despre omenire si omenie, dihotomia fiinta inferioara - fiinta superioara, pacat si pedeapsa, foc versus gheata, aparenta versus esenta, totul pe fundalul stiintifico-fictional al unei ere in care Pamantul e proaspat nelocuibil, o era in care deplasarile intra- si inter-galaxiale sunt de ordinul zilei. Punctul culminant il reprezinta pragul catre anihilarea dilemei sufletului prin lansarea unui aparat capabil sa redea inculpati in alb si negru, avand ca efect colateral estirparea a insasi intimitatii individuale. Personajul pe care il urmarim e un om al legii, dar incapabil sa accepte legile nemiloase ale fizicii, dupa cum el insusi isi face portretul moral, un om al legii, pe care o aplica de la caz la caz printr-o lentila umana si care, in ciuda celor mai bune intentii este el insusi suspectat si ponegrit in multiple randuri.
Despre Nemira, au fost iar de cacao si au publicat pe spatele cartii ultimul alineat. Si au nevoie sa isi angajeze un proof reader, au ramas o gramada de greseli de cand au fotocopiat exemplarele vechi ale cartii, asta daca nu au batut de mana fiecare cuvant. 1 stea pentru Nemira.
September 20, 2026
Un roman polițist cu accente SF. Ce poate fi mai interesant și mai incitant pentru un cititor. Personajul principal este un procuror care este transferat prin diverse lumi, planete și spații pentru a rezolva cazuri aparent imposibile. Este un pământean rătăcitor printre stele atras de Terra. Finalul este complex.
Displaying 1 - 6 of 6 reviews