Ilustru disident politic si neobosit denuntator al comunismului din Romania,Paul Goma si-a vazut aproape toate manuscrisele blocate de cenzura regimului dictatoria.Refugiat la Paris,si-a publicat romanele,in prestigioase edituri din Franta,Germania,Olanda si Suedia.''Un Soljenitin roman'',s-a spus despre Paul Goma si nu fara indreptatire.Romanul Arta refugii nareaza povestea dramatica a unei familii de invatatori basarabeni obligati de evenimentele anilor 1940-1947 sa se retraga continuu din fata pericolului sovieto-stalinist.
A publicat la Editura de Stat pentru Literatură și Artă romanul Ostinato și a debutat la revista Luceafărul cu povestirea Când tace toba (1966). După 1989 i s-au publicat și în România o parte din cărți. I-au apărut articole în revistele Vatra, Familia, Timpul, Jurnalul literar.
Am re-cetit-o, re-fugind in jurul obsedantului deceniu negru zugravit de Goma, am cetit-o mai apoi la Mana, prietenilor si iarasi mie insumi. Inca imi spune multe.
Să fii om, să fii basarabean sau până la urmă: să fii român și să nu te tragă de colțul ochilui această scriere ( bărbat chiar fiind), e ca și cu nu ai fi om-de-tot sau om de tot-tot cum s-ar exprima Goma.
Obositor stilul indirect liber si artificiile de limbaj copilaresc. Am inteles, pe la jumatatea cartii, critica vehementa a Monicai Lovinescu la adresa lipsei lui de talent scriitoricesc. Este o poveste importanta pentru romani, care trebuie spusa, doar ca Goma o spune doar pentru el, intors cu totul catre sine, dar parca ascuzandu-se de sine, in acelasi timp. As vrea sa citesc despre povestea refugiatilor din Basarabia la un scriitor caruia ii pasa mai mult de cititorii lui. Poate suna naiv, dar eu cred in importanta acelei reguli care spune ca trebuie sa scrii mereu cu un cititor in minte. Voi incerca si "Din Calidor" si mai am rezerve de literatura basarabeana (plus experienta fantastica traita deja cu romanele Tatianei Tibuleac). Dar aceasta prima intalnire cu Goma a fost o dezamagire.
"E' molto meglio e molto più facile fare qualcosa dal nulla, come il Signore, in sei giorni, piuttosto che riparare, correggere, modificare, sistemare, per te, qualcosa fatto da altri, per sé." (p. 376)