Rubato

by Răzvan Petrescu

„Farmecul imediat sesizabil al scrisului lui Razvan Petrescu consta in contradictia dintre continua jubilatie stilistica si o tristete de fond, nevindecabila. Prozatorul are aerul celor care dau petreceri stralucitoare, incercand sa uite de o nenorocire survenita in viata lor. Cartile de proza scurta (…) il prezinta ca pe un iluzionist al scrisului, capabil sa-i cucereasca si sa-i recucereasca ori de cate ori vrea pe cititori. (…) Este frapanta repeziciunea cu care se succed intamplarile. Parca se proiecteaza secvente filmate cu acceleratorul. In plus, ele sunt imprevizibile - ca peripetiile unui personaj picaresc.

Cititorului ii vine deopotriva sa planga si sa rada, intrucat viteza derularii confera chiar si unor tragedii un aspect mecanic ilariant.“ – Alex. Stefanescu, Istoria literaturii romane contemporane 1941–2000

„Comparabil oricand cu Caragiale, Sadoveanu sau Preda prin acuitatea simtului de observatie si prin felul in care reuseste sa reconstituie un univers social si moral folosind oralitatea, dar, mai ales, polimorfia stilistica a prozei sale ce trece, brusc sau prin fineturi intertextuale, de la realism la parabolic - situandu-se undeva intre traditia est-europeana a farsei absurde gen Hrabal-Harms si realismul parodic nord-american a la Carver-Allen (Woody, fireste) -, Razvan Petrescu este maestrul din umbra al literaturii romane scurte.“ - Marius Chivu

Genres: Short Stories, Romanian Literature

288 pages, Paperback

First published January 1, 2011

Reviews

[Lavinia · Rating 4 out of 5]

Ohoho, cît de bine scrie Răzvan Petrescu! (Da, da, știu că am ajuns tîrziu la petrecere, dar nici voi nu l-ați prea citit, recunoașteți). Iată că repar neajunsul și am citit în sfîrșit autorul despre care M. Chivu spune că e probabil cel mai bun autor de proză scurtă de la noi. Și, mă rog, am putea să-i dăm crezare, dat fiind că știe ce vorbește despre subiect.

Știți povestirile alea descriptive, în care nu se întîmplă aproape nimic? No, Răzvan nu scrie de-astea. Totul la el e oral și hiper dinamic, are atîtea gînduri în cap, că la un moment dat explodează și ies afară într-un stream of consciousness alert, deștept și absurd, pe care ar fi invidioși și Woolf și (mai ales) Joyce. Să nu uit să menționez că n-am găsit nici un personaj cu toate țiglele pe casă și că nu m-au enervat, ba din contră mi-au plăcut mult de tot, terminologia medicală (avut bănuială că omul a studiat medicina - confirmat Wikipedia) și referințele muzicale (mai ales muzică clasică).

Deci da, Marius, ai dreptate.

[laurentiu]

0