Sunt ani de zile de cînd încerc să vă trimit această scrisoare pentru a vă spune că fascinaţia pe care o exersaţi asupra mea este cu totul misterioasă. Dar nu la lectură mă tulbură în primul rînd piesele dumneavoastră. Gurile rele spun de altfel că toate paginile de teatru pe care le-aţi scris nu formează, de fapt, decît o singură, vastă piesă. Şi e adevărat că personajele dumneavoastră s-ar putea plimba nestingherite dintr-o piesă în alta, din Unchiul Vania în Pescăruşul, din Trei surori în Ivanov, pentru că atmosfera şi cadrul rămîn aceleaşi... Gurile rele mai spun deasemenea că piesele dumneavoastră sunt nişte ferestre mici prin care publicul priveşte, din exterior, într-o casă de nebuni – casa de nebuni a lumii cehoviene în care aţi închis o întreagă epocă, sau mai bine zis un sfîrşit de epocă, o lume pe cale să apună, o lume pe care istoria a măturat-o de altfel fără milă imediat după ce aţi binevoit să muriţi. Cum spuneam, piesele dumneavoastră m-au fascinat nu atît la lectură ci atunci cînd le-am văzut montate într-o vreme cînd eu însumi eram închis în casa de nebuni a comunismului (sau a utopiei, dacă vreţi). Pare de necrezut, dar pe vremea construirii utopice şi ubuieşti a "omului nou" piesele dumneavoastră erau foarte des montate în ţările Europei de Răsărit. Poate şi din cauza faptului că nimeni nu vă putea cenzura întrucît făceaţi parte deja din "patrimoniul cultural al umanităţii", cum se spunea pre vremea aceea. Ori, cineva care făcea parte din "patrimoniul cultural al umanităţii" nu putea fi interzis, nici măcar atunci cînd piesele sale erau montate în modul cel mai extravagant şi nonconformist cu putinţă. (Matei Vişniec)
From an early age, Matei Vişniec discovered literature as a space dedicated to freedom. He draws his strengths from Kafka, Dostoevsky, Poe, Lautréamont. He loves the Surrealists, the Dadaists, absurd and grotesque theatre, surrealist poetry, fantastic literature, magical realism, even the realist Anglo-Saxon theatre. He loves everything except Socialist Realism.
Vişniec studied philosophy at Bucharest University and became an active member of the so-called Eighties Generation, who left a clear stamp on the Romanian literature. He believes in cultural resistance, and in literature’s capacity to demolish totalitarianism. Above all, Matei Vişniec believes that theatre and poetry can denounce manipulation through "great ideas", as well as brainwashing through ideology.
Before 1987 Matei Vişniec had made a name for himself in Romania by his clear, lucid, bitter poetry. Starting with 1977, he wrote drama; the plays were much circulated in the literary milieus but were barred from staging. In September 1987, Vişniec left Romania for France, where he was granted political asylum. He started writing in French and began working for Radio France Internationale. At the present time, Vişniec has had many of his works staged in France, and some twenty of his plays written in French are published (Actes Sud-Papier, L'Harmattan, Lansman). His plays have been staged in more than 20 countries. In Romania, after the fall of Communism, Matei Vişniec has become one of the most frequently performed authors.
The work of Matei Vişniec has been represented in London by the performance "The Body of a Woman as a Battlefield in the Bosnian War", staged at the Young Vic Theatre, in November 2000. The play received rave reviews in the British newspapers and magazines, including The Guardian. "The Story of the Panda Bears told by a Saxophonist who has a Girlfriend in Frankfurt" has been performed at the Edinburgh Festival (August 2005). The production is by Rouge28 Theatre, London. In Unites States, the work of Matei Vişniec has been represented in New York, Chicago, New Jersey and Hollywood.
Matei Vișniec ne lasă să descoperim personajele cehoviene puse într-o nouă ipostază. Vișniec ni-l oferă pe Cehov, îl face cunoscut, ca mai apoi să-l integreze în viața și destinul celorlalte personaje în "Mașinăria Cehov". Marcat de scrierile lui Cehov, de teatrul absurdului și de ipostaza personajelor, Vișniec deseori le oferă câte o nouă șansă acelor personaje tăcute, mai puțin vizibile și le oferă șansa răzbunării. O lectură interesantă, care îți oferă o nouă perspectivă asupra scrierilor cehoviene.
Matei Visniec este un autor de mare delicatete, prospetime, imaginatie si indrazneala. In "Masinaria Cehov..." el pur si simplu exploreaza destinele unora din personajele scriitorului rus dincolo de fereastra pe care acesta ne-a lasat sa privim in opera sa, tinindu-ne cu rasuflarea taiata de teama de a nu vedea darimat soclul pe care sintem obisnuiti sa vedem aceste personaje. Ori asta nu se intimpla, si din lectura cartii iesi imbogatit in universul tau interior, dorindu-i si lui Cehov sa fi avut parte de aceasta experienta.