Cartea lui Bogdan Murgescu, "România și Europa. Acumularea decalajelor economice," reprezintă o contribuție semnificativă la înțelegerea proceselor istorice care au modelat diferențele economice dintre România și restul Europei. Printr-o analiză minuțioasă și bine documentată, Murgescu abordează una dintre cele mai complexe și persistente probleme din istoria modernă a României: de ce a rămas România în urma Europei Occidentale din punct de vedere economic.
Structurată într-o manieră clară, cartea urmărește evoluția economică a României în raport cu Europa, de la Evul Mediu până în secolul al XX-lea. Murgescu folosește o metodologie comparativă solidă, analizând nu doar datele economice, ci și contextul politic, social și cultural care a influențat aceste evoluții. Această abordare inter-disciplinară îi permite să exploreze nu doar simptomele decalajului economic, ci și cauzele sale profunde.
Stilul lui Murgescu este academic, dar accesibil, ceea ce face ca lucrarea să fie relevantă atât pentru specialiști, cât și pentru un public mai larg, interesat de istoria economică. Folosirea graficelor, tabelelor și a datelor statistice este judicioasă și bine integrată în text, oferind suport vizual argumentelor sale fără a copleși cititorul. Totuși, densitatea informațiilor poate fi uneori dificil de urmărit pentru cei mai puțin familiarizați cu terminologia economică sau cu istoria europeană.
Unul dintre punctele forte ale cărții este analiza detaliată a factorilor care au contribuit la întârzierea dezvoltării economice a României. Murgescu examinează influența instituțiilor, a politicilor de stat, dar și a factorilor externi, precum colonialismul economic și dependența față de piețele externe. Autorul reușește să evite capcana simplificărilor excesive, oferind o viziune nuanțată asupra modului în care aceste factori s-au interconectat și au condus la formarea decalajelor economice pe care le observăm și astăzi.
Totuși, deși lucrarea este impresionantă prin amploarea sa, se poate observa o anumită lipsă de atenție acordată elementelor de microistorie economică, cum ar fi impactul asupra diferitelor clase sociale sau regiunilor specifice din România. Deși Murgescu explorează evoluțiile economice la nivel macro, o analiză mai detaliată a efectelor asupra indivizilor și comunităților ar fi fost binevenită pentru a oferi o imagine completă a fenomenului.
De asemenea, deși cartea este bine documentată, există ocazional senzația că autorul se bazează prea mult pe surse secundare și analize anterioare, fără a aduce suficiente contribuții originale în anumite capitole. Cu toate acestea, interpretările sale sunt solide, iar cartea reușește să fie o referință esențială pentru oricine dorește să înțeleagă cum și de ce România a rămas în urmă din punct de vedere economic.