Abbas Kiarostami was born in Tehran, Iran, in 1940. He graduated from university with a degree in fine arts before starting work as a graphic designer. He then joined the Center for Intellectual Development of Children and Young Adults, where he started a film section, and this started his career as a filmmaker at the age of 30. Since then he has made many movies and has become one of the most important figures in contemporary film. He is also a major figure in the arts world, and has had numerous gallery exhibitions of his photography, short films and poetry. He is an iconic figure for what he has done, and he has achieved it all by believing in the arts and the creativity of his mind.
O antologie de texte, ce cuprinde trei volume de autor. Poeme scurte, păstrând imaginile și expresivitatea laconică a unor haikuuri, chit că formatul e ceva mai lung. Multe trimiteri către propriul cinema și către literatura și cultura orientală, cu siguranță multe mi-au scăpat, mai ales că a trecut multă vreme de când am văzut ultimul film regizat de Kiarostami.
Poemele asemănătoare diafilmelor (multe scene narative prinse într-un soi de stop-cadru), unele dintre ele excelente, altele simpluțe și previzibile în filozofia lor. Sunt sigur că mulți se vor îndrăgosti de volumul acesta, cum și eu cred că aș fi făcut-o cu ceva vreme în urmă.
Cea mai frumoasa carte de poezii pe care am citit-o recent. Te zguduie si te inalta, te duce in tenebrele fiintei ca sa te ingrozesti de ce gasesti acolo, dar si iti reda speranta si te invata sa descoperi frumusetea naturii toate intr-o singura carte. Love it till the moon and back :D 10 ***** Am subliniat mult prea multe citate...
' Va purta vantul florile de cires catre norii albi? '
'In desetul singuratatii mele au crescut mii de copaci solitari '
' În lipsa ta soarele e soare ziua, ziuă noaptea noapte. Prezența ta, nuanțele lunii'
'In singurătatea mea caut să te am cât mai mult.'
'Dimineața albă noaptea neagră . Între ele tristețe cenușie.'
'Noaptea asta luna e plină. Singurătatea mea, cât pentru doi. '
'Liniștea lunii îmi frânge inima'
'Îndrăgostiți și frumuseți peste tot. Însă mult prea rar este cel care iubește iubit, la rându-i'
Cu o sensibilitate a privirii, Kiarostami surprinde cadre din lume, uneori detașat, uneori răsfrânt asupra fiecărui detaliu. Întreaga carte este o colecție de scurte poeme, de câteva versuri fiecare, uneori repetitive, capturând (aproape cinematografic) momente din viața la țară, trecerea anotimpurilor, zborul păsărilor, traiul oamenilor. E nevoie de o atenție aparte pentru a-ți imagina fiecare strofă, pentru a fi acolo. Altfel, e posibil să treacă pe lângă tine. O să las aici, pentru amuzament, câteva comentarii făcute de partenerul meu de lectură (sub formă de strofe a la Kiarostami):
Dacă citești cartea asta sau te uiți în jur e același lucru sau chiar mai rău.
Imaginația mea închipuie o carte care se închide când iarba te gâdilă sub talpă.