Cinci minute pe zi

by Lavinia Braniște

Lavinia, eroina din Cinci minute pe zi, a fost studentă la litere. S-a lăsat, pare-se, de facultate. S-a apucat să studieze horticultura, prilej cu care a învăţat, printre altele, şi nu temeinic, să conducă tractorul. Merge la sală, la interviuri pentru joburi despre care nu ştie de fapt mare lucru, la reuniuni ale fanilor LOST sau în tabere de fotografie şi literatură. Se îndrăgosteşte de poeţi şi de alpinişti utilitari, poveşti care se termină nu prea bine. Îşi vizitează bunica la Brăila şi mama în Spania. Se entuziasmează rapid şi candid, dar îşi controlează autoironic efuziunile. Nu prea cunoaşte sarcasmul. Circumstanţele vieţii de zi cu zi, precum şi propriul corp, o stingheresc aproape întotdeauna. Undeva între Bridget Jones şi un personaj de-al lui Salinger, Lavinia încearcă tot timpul cu degetul o viaţă trendy care îi scapă mereu parcă în ultima clipă, şi e, în fond, o inadaptată bonomă a cărei sinceritate cucereşte.
Textele Laviniei Branişte, nişte scurt-metraje light – în cel mai bun sens al cuvântului –, rulează fin pe coloana sonoră a unui middle class blues, în care nota veselă şi cea tristă sunt adesea dificil de identificat. (Rareş Moldovan)

Genres: Romanian Literature

164 pages, Paperback

First published July 1, 2011

About the author

Lavinia Braniște s-a născut la Brăila în 1983.
A studiat limbi străine la universitățile din Cluj și București.
A debutat în literatură în 2006 cu volumul de poezii „Povești cu mine” (Paralela 45), după care a publicat o colecție de proză scurtă, „Cinci minute pe zi” (Casa de Pariuri Literare) în 2011.
Polirom i-a publicat și colecția de povestiri „Escapada” (2014). „Interior zero” este primul ei roman.

Reviews

[Vio · Rating 3 out of 5]

3* 1/2

Lavinia Braniște, foarte plăcută, ca de obicei. M-am bucurat să recunosc cele trei povestiri pe care le mai citisem, dar am fost cam confuză inițial, că oare unde le-am mai citit? Pe net? Pînă la urmă m-am dumirit că sînt incluse în Best of. proza scurtă. editor Marius Chivu etc.

M-a distrat la culme că Lavinia (pardon, dar aproape i-am citit opera completă, doar nu o să-i spun duamna Braniște? că domnișoara hm) folosește lol în scris! Auzi tu, lol.

Vreo cîteva povestiri nu m-au încîntat în mod deosebit, dar tot le-am recunoscut un ceva aparte. Dar parcă la ora lecturii nu am rezonat spectaculos la chestiuni mai poetice. Ca să nu mai zic SF. :)

O să urmeze cîndva Interior zero.

Da, evident că o recomand pe Lavinia Braniște. Aș vrea să știu cine nu o recomandă! :O

[Cristina · Rating 2 out of 5]

5 minute pe zi – atât ar trebui, probabil, să rupi din timpul tău pentru a citi povestirile Laviniei Braniște. Modest, aș spune eu, nu vrea să-ți acapareze întreaga viață literară și nici nu are pretenția să stai treaz noaptea pentru a citi ce-a scris ea. Modest și, totodată, echitabil: nici nu ai nevoie de mai mult pentru a afla în flash-uri sub formă de povestiri ce complexe și frustrări are, ce tipuri de diete urmează și faptul că râde când face sex.
Sentimentul pe care l-am avut citind povestirile Laviniei a fost acela că citesc un blog. Seamănă cu niște postări de blog, unul pe care ți-l pui la favorite și intri cam o dată pe zi să vezi ce-a mai pățit bezmetica. Da, pare un fel de jurnal al lui Bridget Jones scris pe bucăți, pare genul ăla de literatură pentru gagici care merg la șoping și cred că dacă au avut o noapte focoasă cu un gagiu înseamnă că sunt cuplate. Și nu doar pare, chiar e ceva ce poate fi citit și digerat îndeosebi de femei.
Însă nu e neplăcut. Nu e agasant, nu te enervează, nu te zgârie. Ce e drept, nici nu simți, nu reții, nu-ți bați capul. E lectura perfectă pentru o zi de plajă sau pentru a-ți ocupa timpul între stațiile de tramvai.

[Cristina · Rating 4 out of 5]

De mult nu am mai citit ceva mai relaxant decat povestioarele astea! La mine au functionat ca un leac impotriva melancoliei care-mi da tarcoale de ceva vreme