Depresia. Evadare din infern

by Sorin Ene

"Scrierea unei carti despre depresie este o incercare dificila si trista. Fenomenele psihice sunt atat de complexe, evenimentul depresiv este atat de polimorf, abordarile terapeutice posibile si corecte in acelasi timp sunt atat de multe, incat incercarea de a le prezenta este supusa unor riscuri enorme. Cand am inceput sa scriu randurile pe care le cititi acum, am avut multe indoieli privitoare la posibilitatile personale de a sintetiza si expune coerent un fenomen atat de complex. Fenomenul depresiv are, precum mitologicul Proteu, foarte multe fete. De aceea in carte vor mai fi mai multe personaje, fiecare cu propriile trairi si senzatii, cu propriile mecanisme de aparare. Punctul comun este prezenta depresiei care planeaza asupra tuturor ca un nor intunecat."

Sorin Ene

189 pages, Paperback

First published January 1, 2011

Reviews

[zula · Rating 5 out of 5]

mi-a plăcut cum sunt construite capitolele și felul în care autorul folosește tot felul de metafore simple/povestioare/exemple ca să ilustreze conceptul de depresie, explicând toate tipurile ei. aș spune că e un must read în zilele noastre, când de foarte multe ori o dăm în extreme în ce privește depresia, ba considerând-o ceva fals, ba stigmatizând-o, crezând că avem depresie când e vorba doar de niște mood swings obișnuite și invers etc. e important de știut că reprezintă o problemă reală și înainte de toate, o boală psihică. una care se poate vindeca sau cel puțin ameliora cu ajutorul potrivit - și mi-a plăcut îndeosebi faptul că în carte e subliniată importanța unui psiholog/psihiatru, depinzând de caz.

also, te face să înțelegi mult mai bine setul de probleme fizice și emoționale care nu ai crede, dar vin la pachet cu depresia - și diversitatea lor, de asemenea. e scrisă pe înțelesul tuturor, într-o notă realistă dar optimistă. îi ce trebe. 5/5 fără discuții.

[Elena · Rating 4 out of 5]

Undeva există un tărâm sumbru, cu o populație care crește îngrijorător. Acolo soarele e prea ostenit ca să mai suie la cer, iar pe tron tristețea șade încremenită într-un perpetuu ieri. Locuitorii sunt toți niște suflete chinuite, găleți care dau peste, de-atâta durere cărată în ele, amintiri deformate, emoții ce umblă desculțe, regrete și gânduri deșarte. Abia își mai poartă zilele-n spinare de la un pas la altul. Buzunarele lor s-au golit de speranțe, și-au cheltuit deja simțirea și nu mai au puterea de a-și clădi câte-un mâine și poimâine. Nici măcar un firicel de alinare de care să se-agațe nu găsesc nicăieri. Dar mai ales, să nu care cumva s- avem impresia că cineva viețuieșe de bună voie în acest ținut. Nu, nici vorbă, oricine ar pleca dacă ar avea parte de-o mână întinsă, de un pic de ajutor. Poate cunoști și tu acest ținut, te-a rătăcit prin el măcar o dată, poate că și acum ești captiv între zidurile lui. În țara Depresiei.