Protagonistul nuvelei Inima de ciine, un profesor vizionar, incearca imposibilul: transplanteaza creierul unui barbat in trupul unui ciine. Animalul evolueaza spectaculos si devine omul revolutionar pe dos: un proletar lenes, betiv, lipsit de orice urma a idealului care i-a dat viata. Ideile nobile ale profesorului se naruie, ca o reprezentare a contextului istoric al Rusiei revolutionare a anilor ’20 din secolul trecut.
Parca pentru a intregi aceasta metafora a imposibilitatii, Insemnari pe mansete dezvolta imaginea vietii scriitorului in Rusia proaspat reformata: in haosul novator, un tinar scriitor se angajeaza intr-o institutie literara, careia incearca sa-i dea o identitate. Eforturile sale se pierd insa in labirintul birocratic, iar sperantele tinarului vor disparea odata cu locul pe care incearca in zadar sa-l schimbe.
Mikhail Afanasyevich Bulgakov (Russian: Михаил Булгаков) was a Russian writer, medical doctor, and playwright. His novel The Master and Margarita, published posthumously, has been called one of the masterpieces of the 20th century.
He also wrote the novel The White Guard and the plays Ivan Vasilievich, Flight (also called The Run), and The Days of the Turbins. He wrote mostly about the horrors of the Russian Civil War and about the fate of Russian intellectuals and officers of the Tsarist Army caught up in revolution and Civil War.
Some of his works (Flight, all his works between the years 1922 and 1926, and others) were banned by the Soviet government, and personally by Joseph Stalin, after it was decided by them that they "glorified emigration and White generals". On the other hand, Stalin loved The Days of the Turbins (also called The Turbin Brothers) very much and reportedly saw it at least 15 times.
1. Inimă de câine e probabil prototipul pentru romanul lui Daniel Keyes - Flori pentru Algernon. Se citește ușor și te ține în suspans. Atmosfera și oamenii îți aduc aminte și de 1984 a lui Orwell. 2. A doua parte ii autobiografică, nimic intrigant, dar destul de interesant sa pătrunzi în atmosfera anilor '20-'23 din perspectiva unui scriitor.
Prima narațiune este amuzantă și captivantă, relatată în mare parte din perspectiva aparte a unui câine vagabond și amintind, pe alocuri, de "Metamorfozele" lui Kafka.
O critică directă, transparentă la adresa socialismului, colectivismului și bolșevismului, textul este presărat cu realități de culise specifice spațiului rus, situații la care orice persoană care a trăit în perioada comunismului se poate raporta extrem de ușor. Iar pentru cei care nu cunosc aceste regimuri din proprie experiență, narațiunea aduce în prim plan jocurile de putere și rivalitățile nivelurilor de influență, absurdul egalizării impuse fără criterii ale evaluării, funcționarea unui sistem în care dispare dreptul la viață privată și proprietate personală.
Constituind, totodată, o metaforă privind esența spiritului și importanța caracterului puternic, cu un sistem de valori sănătoase ferm înrădăcinat, "Inimă de câine" mi-a plăcut aproape în întregime, păstrând cu ușurință un ritm alert al lecturii.
A doua narațiune nu mi-a reținut suficient de mult atenția și am abandonat lectura, fapt pentru care prefer să nu îmi exprim o opinie.
Marea revolutie bolșevică din Rusia simțită prin mojicia revolutionara care scoate din mocirla societătii toate specimenele abjecte. Rezultatul implementarii creierul unui asemenea specimen în capul unui căine vagabond de către un profesor chirurg eminent il face pe acesta sa regrete. Reversul operatiei dovedește superioritatea căinelui in fata omului ridicat de către sistemul comunist.
mi.a placut mult inima de ciine. este in stilul clasic al lui bulgakov, la fel ca ouale fatale. un manifest al vremurilor pe care le traiau, o aducere aminte a anilor cruzi ai bolsevicilor. insemnari pe mansete e foarte poetica. dar destul de fura la feea ce insemnau anii de inceput ai republicii sovietece, soarta scriitorilor.
Pe cât de mult am adorat prima nuvelă, atât de mult m-a consumat psihic a doua. Îmi place stilul lui Bulgakov, dar parcă a doua nu a fost de mine, m-a plictisit graznic. Am adorat toate referințele la autori ruși, și poate voi reveni la această nuvelă după ani, când voi citi mai mulți din acei autori pentru a mă bucura cum trebuie de poveste.
Mi-a placut mult! Am si ras, am si fost trista, am iubit Rusia si am si destestat situatia tampita de acolo! Bulgakov scrie tare bine, i-as da din economiile mele drept omagiu un camion plin de cutii cu chibrituri!!!
Tulburătoare, cel puțin. E cartea de premieră, primul exemplar prin care fac cunoștință cu acest autor. Nu știu dacă a fost o alegere foarte inspirată pentru o lectură de cunoaștere, dar nu e nici ceva de încadrat la ”regrete”. M-a stârnit suficient încât să mai vreau. Cât despre detalii, cele două nuvele mi se par pe niște poli opuși. Firul care le leagă e prezentat în sumarul de pe coperta din spate, însă mi-a fost greu să rezonez cu atmosfera și contextul istoric. E dificil de tras o concluzie unificatoare, fiindcă mi se pare că fiecare nuvelă are universul său, ba chiar stilul său și tempo-ul său distincte. ”Inimă de câine” m-a îngrozit și mi-a oferit un sentiment cât se poate de fioros, rece și real. Te poate răscoli în niște zone întunecate ale conștiinței. Dar am iubit-o pentru potențialul acesta provocator. Iar despre a doua...dificil de spus. Nu mi-a plăcut la fel de mult, m-am simțit confuză și în ceață pe tot parcursul. E greu de prins contextul plin de referințe culturale rusești, pentru un începător. E o experiență divizată, plină de frânturi care parcă nu se mai unesc într-un întreg cu sens. Multe cuvinte de altfel scurte, dar greu de cuprins...per total aș recomanda doar prima jumătate a cărții, e o nuvelă ce poate fi o antrenantă introducere în literatura rusă.