Strange Behavior: Tales of Evolutionary Neurology

by Harold Klawans

A master neurologist's clinical tales―both funny and profound―of the evolution of the brain. As a sympathetic―and brilliant―brain detective, Harold Klawans treated people with a huge array of troubles, all of which boiled down to one complaint: something was wrong with their brains. From the woman suffering from "painful foot and moving toe syndrome" to the Indiana farmer who contacted a variant of mad cow disease from his herds of livestock, Klawans deduced a great deal from his patients, not only about the immediate causes of their ailments, but about the evolutionary underpinnings of their behavior.

Genres: Nonfiction, Science, Neuroscience

256 pages, Paperback

First published April 1, 2001

About the author

Harold L. Klawans was an academic neurologist who launched a parallel career as a writer. Klawans was born in Chicago. After graduating with an M.D. degree from the University of Illinois in 1962, Dr. Klawans became a neurologist and professor of neurology and pharmacology at Rush Medical College.

Reviews

[Anca Zaharia · Rating 5 out of 5]

Integral aici: https://ancazaharia.ro/2021/01/mustre...

Am aflat o mulțime de informații utile și fascinante citindu-l pe Klawans: de la ce presupune boala Parkinson și ce face gena responsabilă de coreea Huntington până la alimentația care poate înrăutăți niște simptome ale unor boli care altfel ar avansa extrem de diferit (boala Refsum). Mi-am reactualizat detaliile din generală și liceu despre adenină, citozină, guanină și timină, de exemplu, și cel mai mult la (re)înțelegerea acestor informații m-a ajutat punerea lor în context: împletirea observațiilor medicale și a simptomelor cu povestea de viață relevantă a pacientului, cu percepția de sine și-a afecțiunii pe care o poate pune bolnavul în cuvinte ulterior.

„În apărarea femeii cavernelor. Povestiri de neurologie evoluționistă” este exact ce promite: o îmbinare a științei cu latura umană a perspectivei bolnavului și-a specialistului, dozate exact cât trebuie pentru a fi pricepută de un cititor cu capacități medii de înțelegere (adică așa, ca mine; eu am zburat peste unele pagini, la câteva paragrafe am recitit de 5-6 ori, din când în când m-am oprit ca să caut explicații mai simple pe internet).

[Lo · Rating 3 out of 5]

Packed with information and very easy to skim through. It seems, however, a bit outdated as the final chapter firmly states there's no trace whatsoever of Neanderthal DNA to be found in the genetic blueprint of the modern human. The level of difficulty regarding neurology is elementary so I would even recommend this book to teenagers keen on reading pop science.

[Lucy · Rating 4 out of 5]

As speech-language pathology graduate student I enjoyed this book immensely. I have enough background that I was able to follow the book and I also really enjoyed the way he presented it via case studies. If you are interested in the human brain and evolution then this is a great book for you. If you do not have a background in a related field you may need to do some internet research to get the most out of the book as he glosses over some definitions, but you will still be able to follow the book learn from it.
I have to say, I even enjoyed this book more than Oliver Sacks' books. I think that's because Klawans focuses more on the anatomy of the neurological issues and Sacks is more philosophical at times. I can't wait to read his other books!

[Rebecca Mari-Mohl · Rating 5 out of 5]

Mie mi-a plăcut teribil. Tipul are umor, cazurile lui sunt demne de luat in seamă și de pus pe gânduri (pentru cei ce sfidează oboseala, stresul și toate problemele derivate din lipsa echilibrului in viața de zi cu zi). Nu te joci cu creierul, nici cu inima. :))) Din titlul cărții mă dusesem cu gândul spre cu totul altceva, însă nu am fost dezamăgită de conținut. Klawans face referire, în repetate rânduri, de-a lungul cărții la doctorul Oliver Sacks ca fiind Dumnezeul poveștilor neurologice și evident că am luat în seamă recomandarea sa. Culmea, după ce l-am citit nițel, îmi pare scriitura lui Sacks sub a acestuia, sigur că este o chestiune de gusturi. E ciudat însă cum idolul său îmi pare mult mai puțin interesant decât el însuși. Nah, pățești. :)) Pentru mine, carte de nota 20.

[Socrate · Rating 3 out of 5]

Nu știam numele copilei și nici dacă avea de fapt vreun nume. Când am fost solicitat pentru consultație, avea în jur de șase ani. Fusese adusă la spital după ce o găsiseră închisă într-un dulap, într-o clădire abandonată ce urma a fi demolată. Inspectorul care o găsise încercase să vorbească cu ea, dar fetița nu a vorbit, nu a scos niciun sunet și nici nu a încercat să comunice în vreun fel cu el. Până la momentul consultației știam deja ceva mai multe despre ea. Radio- logii reușiseră să stabilească, prin estimarea vârstei aparente a oaselor, că are șase ani. Estimarea vârstei oaselor se face plecând de la tiparele de dezvoltare a punc- telor de osificare și de la stadiul închiderilor suturilor osoase. Oasele craniului, de pildă, sunt separate la naștere. Ba între oasele care acoperă creierul există chiar și două deschizături de mari dimensiuni, fontanelele. Acest aranjament permite crani- ului să se extindă pe măsură ce creierul crește. Însă fontanelele încep curând să se închidă. Cea mică se închide după o lună sau două, iar cea mare se închide com- plet în jurul vârstei de un an și jumătate (până la cel mult doi ani). Sunt date esti- mative ce depind de mulți factori, printre care statusul nutrițional și prezența boli- lor. Statusul nutrițional al fetiței nu era prea bun. Greutatea o situa în percentila a 5-a din grupul fetelor de șase ani, ceea ce înseamnă că 95% din totalul fetelor de șase ani cântăreau mai mult ca ea. Înălțimea o situa în percentila a 10-a. Puse cap la cap, aceste observații sugerau că fata fusese hrănită insuficient mare parte din cei șase ani de viață (deși era la fel de posibil să fi fost copilul a doi părinți scunzi și slabi). Când a ajuns la spital, era subnutrită, dar nu părea să fi fost înfometată. În plus, era curată. E adevărat că fusese găsită în pielea goală, dar nu era nici mur- dară, nici soioasă. Cineva — nu am aflat niciodată cine — făcuse mai mult decât să
o închidă într-un dulap. Mi s-a cerut să o consult pentru a răspunde la o întrebare foarte dificilă: de ce nu vorbea? Posibilitățile s-au restrâns în jurul a două alternative. Plecam de la diho- tomia clasică „natură vs.educație“ (moștenit vs dobândit), cea mai veche problemă din lume. În cazul Căpriței, căci acesta era numele trecut pe brățara de spital, aceasta era prima dilemă ce trebuia rezolvată. Era vorba despre natură? Suferea de o dizabilitate neurologică ce o împiedica să vorbească? Sau era vorba despre edu- cație? Oare nu fusese niciodată expusă limbajului? Expus la limbaj, creierul nor- mal, ba chiar și cele mai anormale creiere achiziționează limbajul. Așa că, în cazul fetiței, nu căutam vreo anomalie neurologică subtilă, ci o anormalitate semni- ficativă, ce ar fi explicat incapacitatea de a rosti fie și un singur cuvânt. Sau poate creierul ei era relativ normal în privința funcțiilor, ceea ce ar fi însemnat că, prin expunerea la limbaj, am fi obținut o dezvoltare automată a limbajului (de precizat că fata era deja de multă vreme la vârsta propice pentru a învăța să vorbească). Am bănuit răspunsul de cum am intrat în cabinet și i-am spus „Bună“. Fata s-a uitat din pat la mine și a răspuns: „Bună“.

[Gratiela · Rating 3 out of 5]

Deși abundă în terminologie medicală, este destul de ușor de parcurs, explicațiile sunt detaliate, iar tulburările și cazurile descrise sunt foarte interesante. Am citit cartea pentru că am aflat despre medicul care a scris-o că are legătură cu Oliver Sacks ale cărui cărți le-am devorat. Într-adevăr are un stil mai plat decât al lui Sacks care este mai plin de umor și are o abordare mai filosofică, însă nu regret deloc că am citit-o.

[隻眼簽到 · Rating 5 out of 5]

演化神經學的故事。從神經疾病的治療過程談起，扣緊演化這個主題。所謂演化，就是有舊的也有新的，湊在一起工作(大腦)。新舊的區分不是那種解剖學上的三層區分，而是功能性的。照我的講法，那就是依短期利益和長期利益的不同而區分。比如額葉就是講長期利益的，杏仁核就是講短期利益的。前者管不住後者(大腦有病)，常造成「衝動」的後果。再有就是由文化壓力而來，依托大腦可塑性而造成了神經功能群(或說網絡)，如「閱讀」。這功能不像語言，是大腦先天不具備的(未來恐怕也不會演化出來，因為用的好好的)，是故藉用大腦已有的功能，東拼西湊，形了一個閱讀功能。若其中有部分區域故障，就可能造成「失讀」的後果(脆弱)。再者還有「學習關鍵期」，右利手與左腦語言等等內容。此外，Klawans還藉著一些大腦疾病，如杭廷頓舞蹈症等，來舉報大腦因演化而來的「設計」缺陷(演化的問題就是它沒有「設計」)。最後一章是講智人大勝尼安德塔人的故事。其中包括考古學、神經學及基因學上的證據，在在證明，尼安德塔人在演化上的劣勢。但這點我是有些懷疑的。懷疑的不是證據，懷疑的是智人的人品。在我看來，尼安德塔人大概率就是被智人給滅亡的。要不然他早不死，晚不死，偏偏在智人進入歐洲的時後死。話說人類滅亡另一個種族，還需要什麼理由嗎！

[S · Rating 4 out of 5]

Titlul original "strange behaviour: tales of evolutionary neurology" e mult mai potrivit continutului

[Tory · Rating 4 out of 5]

I enjoyed this book by the late Chicago neurologist and author, Harold Klawans. Each chapter addresses a specific neurological disease or oddity, and Klawans examines the evolutionary aspects of the disease. For example, in the first chapter, "Defending the Cavewoman", Klawans tells about a 6 year old girl who'd been locked away and had no language. He explains about the windows of opportunity in the human brain's development that allow us to acquire speech and when those windows close (with evolutionary speculation as to why they close).

Some of the chapters I particularly liked: "How Literacy Changes the Brain" - Dr. Klawans examines an illiterate man who has only oral language and explains how he's learned to think, act and respond to the external world based solely on his experience; and "The Music Goes Round and Round", about a famous conductor who'd had a stroke and lost language but not the ability to conduct music.

It does get medical/technical at times and can be hard to follow, but the bigger ideas were interesting enough to carry me.

[Amanda · Rating 5 out of 5]

I didn't realize I cared at all about neurology until I read this book! These were some fascinating tales of how the brain works, written in an easy-to-understand format for the medically uninitiated.

I found myself rereading some paragraphs to get the full meaning of what was being said, but I do that a lot for technical descriptions. The chapters are written in an ascending order of complexity of the neurological disorder, so you just have to remember what was revealed in the previous chapters to fully "get" what's being described.

[Rachelle Foerster · Rating 4 out of 5]

Not a book for everyone, but intriguing stories about how our brains function. I can go back to this book and reread it every year and still be amused.

[Matty · Rating 5 out of 5]

Super-cool.
Did you know your brain's neurons are the only cells in your body that you keep for your life? they repair themselves, instead of undergoing cell division.
This book is fantastic.

[Margaret · Rating 3 out of 5]

Good, but a little dry - harder to get into than some of the pop medical literature out there (read: Atul Gawande).

[Paul Riley · Rating 4 out of 5]

Very interesting details on us human-folk, well worth reading.