Trei săptămâni în Himalaya

by Marius Chivu

La sfârşit, relativa glorie de a urca pe Himalaya rămâne doar o chestiune neînsemnată. Pentru ca încercarea de a străbate acei munţi foarte înalţi înseamna să cobori la fel de mult în tine. Orice călătorie are destinaţii ascunse de care la început nu eşti pe deplin conştient. Trei săptămâni în Himalaya este şi despre aceste mici revelaţii.“ (Marius CHIVU)

Genres: Travel, Romanian Literature, Nonfiction, Romania, Biography, Biography Memoir

288 pages, Paperback

First published January 1, 2012

About the author

Marius Chivu (n. 1978) este cronicar literar, scriitor, traducător şi redactor‑editor al revistei Dilema veche. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi a debutat publicistic cu recenzii literare în anul 2000 în revista România literară. A publicat : Vîntureasa de plastic (poezie, Brumar, 2012 ; nominalizare la Premiul Cartea Anului acordat de revista România literară, Premiul pentru debut al revistei Observator cultural şi Premiul pentru debut al USR) ; Trei săptămîni în Himalaya (jurnal de călătorie, Humanitas, 2012) şi Ce‑a vrut să spună autorul (interviuri, Polirom, 2013). A iniţiat şi coordonat proiectul caritabil Cartea cu bunici (Humanitas, 2008), albumul de proză scurtă & fotografie Iubire 13 (ART, 2010) şi volumul colectiv Primul meu porno (ART, 2011). A alcătuit, adnotat şi prefaţat antologiile de proză scurtă : Teodor Mazilu, Singurătatea şi diavolul milos (Curtea Veche, 2004), Mihail Sadoveanu, Ochi de urs şi alte povestiri (Polirom, 2004), Cristian Teodorescu, Maestrul de lumini şi alte povestiri (Curtea Veche, 2005) şi Anton Holban, Conversaţii cu o moartă (Polirom, 2005). În ziua de 15 decembrie 2012, alături de Gabriel H. Decuble, Florin Iaru şi Răzvan Ţupa, a fost narator‑coordonator al experimentului „Cel mai rapid roman din lume”, omologat de World Guinness Book of Records, în care 53 de scriitori au scris în 5 ore şi 35 de minute romanul Moş Crăciun & Co., redactat, editat şi tipărit de Editura ART, după un total de 9 ore, 5 minute şi 8 secunde de la momentul startului. A tradus din Lewis Carroll, Oscar Wilde, Tim Burton şi Paul Bailey.

Reviews

[Jovi Ene · Rating 5 out of 5]

Dacă este să numesc doi autori de cărți de călătorie care m-au entuziasmat în ultimii 10 ani, rămân la aceste două nume: Bill Bryson și Marius Chivu. Acum puțin timp, am terminat cartea despre Anzi și, plăcut impresionat, am căutat repede și pe cea despre Himalaya. Talentul de povestitor se împletește perfect cu exotismul călătoriei: să ajungă, împreună cu prietenul său, cât mai sus în Himalaya, la puțin peste 5400 de metri, fără a avea o pregătire specifică de munte. În plus, chiar dacă a apelat la o agenție turistică locală, care i-a adus doi șerpași, contactul cu civilizația locală, plină de lipsuri, este cel mai important și este foarte bine descris. Plus informații inedite, plus ceva hașiș, plus imagini foarte faine.
Sincer, abia îi aștept următoarea călătorie!

[Andrei Bădică · Rating 4 out of 5]

Un frumos și amuzant jurnal de călătorie, dar și dureros pe-alocuri... Fotografiile m-au transportat în acele minunate colțuri de munți înalți. Marius Chivu a reușit să construiască și un roman de aventuri, după cum a precizat în legătură cu citirea cărții sale. Numeroasele peripeții, temerile, emoțiile și surprizele se întrepătrund armonios dându-ți sentimentul de libertate, necunoscut și descoperire.

"Luna e încă pe cer, însă primele raze ale soarelui dau un contur auriu vârfurilor pe cerul senin al celei mai spectaculoase dimineți trăite vreodată. Pe vârful dealului astfel învelit în nori, mă simt ca bățul dintr-o vată de zahăr privind la mărgica de aur a soarelui ce se ridica lent deasupra mea."

[Diana · Rating 4 out of 5]

O carte care arata Nepalul nu prin ochii turistului ci prin ochii calatorului, cu bune si rele, diferente si asemanari, si foarte mult umor, totul condimentat cu imagini foarte sugestive :)
Merita citit! Dar atentie, trezeste dorul de duca!

[Natalia UN · Rating 5 out of 5]

Lectura acestei cărți m-a dirijat prin munți, prin natura lor superbă, dar și prin mizeriile unei țări nedezvoltate unde dușul este un lux rareori accesibil, fără să mă ridic de pe canapea 😁. Mi-a plăcut foarte mult, am aflat numeroase detalii interesante, autorul având un mod fermecător de a-și relata peripețiile.
E minunat să ai ocazia sa faci ceva atât de greu fizic și inedit, să cunoști oameni noi care de asemenea merg pe același traseu și au multe istorii de viață de povestit, să ajungi la un moment când ești epuizat fizic dar ai atâtea emoții de nedescris.
O recomand tuturor iubitorilor de călătorii, de munte, de istorii amuzante și de cultură asiatică. Le găsiti pe toate aici. 

📚 "Cultura e un telefon fără fir. Îmi place să descopăr aici mai mult asemănările decât deosebirile, Faptul că și nepalezii mănâncă mămăligă, ciorbă de urzici și de lobodă mă amuză mai mult decât brânza de nac. E fascinant cum călătoresc unele obiceiuri, credinte, jocuri (azi am văzut copii sărind elasticul) care, uneori, poate se pierd, poare dispar, dar de fapt nimic nu rămâne doar într-un singur loc, totul se răspândește"

📚 "Am luat cu mine o veche și găurită
pereche de șosete, albe cu model în romburi, purtate cândva de bunicul meu matern, cel care m-a crescut și care n-a călătorit niciodată nicăieri, cel pentru care lumea a fost la fel de largă cât satul natal. Mi le pun, simbolic, în picioare și sper ca acolo unde e acum să se bucure, să fie mândru de mine și, eventual, să-mi pună o vorbă bună. El trebuie că știe ce e-n sufletul meu acum!"

📚 "Să nu fi fost fumat deloc și tot m-aş fi băgat să dansez cu şerpaşii în jurul sobei! Unul dansează învârtindu-se în jurul meu, îi iau de pe cap dhaka topi, mi-o pun mie și în curând ne prindem brațele și alcătuim cu toții o horă internațională în care coreeni, nemți, americani, nepalezi și ce-or mai fi dansăm cu toții pe un Resham Firiri pus pe repeat, dansăm, dansăm, dansăm..."

📚 "Bilanțul trekkingului nostru ar arăta cam aşa: 18 zile de mers pe jos, peste 400 de kilometri străbătuți, 4 576 de metri urcați și 4 303 de metri coborâți. (Și o singură pereche de ghete Lowa.)
Înainte de a coborî în orășelul Dhampus Phedi, ne oprim pe ultimul delușor să ne tragem sufletul și să privim munții pentru ultima oară din propria lor ogradă."

[Claudia Șerbănescu · Rating 3 out of 5]

Cartea este deopotrivă interesantă și instructivă, chiar amuzantă și poetică pe alocuri, o lectură ușoară și plăcută. Ridică un colț al cortinei înspre mai puțin accesibila zonă a Himalayei și a Nepalului, o mărturie despre călători, trasee dificile, oameni și locuri, o lume care fascinează tocmai prin misterul în care este învăluită.

[Vio · Rating 5 out of 5]

Chiar mi-au plăcut cele trei săptămîni cu Marius Chivu prin Himalaya. Recomand.

[Cristians. Sirb · Rating 4 out of 5]

Să călătorești - să fii plecat de acasă - până uiți de unde și de ce ai plecat, pierzând peste tot câte puțin din cel care ai fost.

[Viorel Teodorof · Rating 5 out of 5]

În cele câteva zile în care am citit cartea lui Marius Chivu mi s-a întâmplat să stau seara, după ce stingeam lumina, cu ochii în tavan și cu gândurile spre multiplele planuri suprapuse, pagină după pagină. Atmosfera, vitalitatea descrierilor, iureșul mersului, în sus, în jos, imaginile vii, toate îmi jucau în mintea din care dispăruse orice senzație de somn.

Călătoria este doar firul călăuzitor al jurnalului, peste care se suprapun istoria locurilor, gândurile personale despre viața sa, inserții despre drumul care îl pătrunde în fiecare fibră, coborând în sine (după cum notează - „urci muntele coborând în tine”), prietenia legată cu șerpașii pe care îi consideră mai mult tovarăși de peregrinare decât ajutoare, fotografiile atât de expresive.
Și da, Fotografiile.
Imaginile au, de obicei, un impact special într-o astfel de carte, dar cele ale autorului sunt mai mult decât simple declanșări pe un drum. Fotografii de călătorie știu că a culege imagini este, de obicei, un întreg ritual care presupune nu doar să iei aparatul de la gât și să-l îndrepți spre ceea ce este în fața ochilor, ci să faci o mulțime de gesturi de la datul jos al rucsacului, cotrobăirea după obiective, filtre, până la reglările de diafragmă, sensibilitate, timp de expunere, etc.
Întotdeauna o fotografie a lui Marius Chivu reprezintă o poveste în sine. Din zecile (poate chiar mai mult de o sută?) de fotografii, doar câteva sunt peisaje. Restul au în prim plan oamenii locurilor, animalele lor, casele, ferestrele și ușile lor, obiectele din gospodărie, străzile aglomerate, pline de afișe, reclame, magazinele, restaurantele, ricșele, statuile, obiecte mai mari sau fotografii macro ale unor detalii pe lângă care, poate, ai fi trecut nepăsător, etc.

Copiii ocupă un loc special printre imagini prin candoarea lor pe care o întâlnești nu numai aici, ci pretutindeni. În Nepal însă, copiii zâmbesc (uneori doar interior), în ciuda vieții aspre pe care o duc.

Întoarcerea în timp despre care povestește are un impact sporit prin ilustrații. Vezi praful de pe străzi, apa murdară în care depun cenușa morților, firele și cablurile atârnate peste tot, cafenelele de la etaj, mașinile care par a avea mai mult de douăzeci, treizeci de ani vechime.

Marius Chivu petrece cele trei săptămâni urcând spre trecătoarea Thorung La nu doar ca un călător obișnuit, cum poate o fac majoritatea celorlalți trekkeri, ci trece totul prin sine, ca printr-un filtru, lăsând totul să pătrundă adânc și să iasă apoi în paginile jurnalului.

Am zâmbit cu cartea lui Marius Chivu în față, am mers pe drum alături de el, punând pas după pas, am simțit depresia care a urmat atingerii trecătorii, când toate parcă s-au golit de conținut și de scop, am avut un nod în gât când și-a luat rămas bun de la șerpași, am râs de-a binelea când a fost „high”, fumând o bucată de „charas” și am exclamat „Boom Shiva!” când a ridicat jointul cu zgomotul expresiv „Ssfffff...!” (cultura nepaleză căpătând astfel și alte înțelesuri...).

[Romeo Leapciuc · Rating 5 out of 5]

O să mă crezi? Dacă ți-aș spune că lecturile despre călătorii mă ajută să supraviețuiesc, după o săptămână în coma corporatismului. Nici nu mai contează. Și-mi vine citind: să plec în lume, să las tot, să iau munții în cap. Cartea lui Marius aduce aerul libertății, te îndeamnă să te faci nebun(ă) și să pornești într-o drumeție/ascensiune/whatever amânată de mulți ani. Mi-a plăcut, pentru că am avut senzația unei convorbiri cu un prieten vechi, întâlnit din întâmplare pe stradă, care mi-a povestit despre lucrurile importante pe care le-a făcut de când nu ne-am văzut. Sunt impresionat și mă bucur din suflet pentru el.

𝑆𝑎̆ 𝑐𝑎̆𝑙𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑒𝑠̧𝑡𝑖 𝑖̂𝑛𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑢, 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑡̧𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑔𝑒 𝑢𝑛𝑑𝑒𝑣𝑎. 𝐶𝑎 𝑠𝑡𝑖𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑎𝑡̧𝑎̆. 𝑆𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑡𝑒 𝑜𝑝𝑟𝑒𝑠̧𝑡𝑖 𝑛𝑖𝑐𝑎̆𝑖𝑒𝑟𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑑𝑒 𝑜 𝑧𝑖, 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑎𝑙𝑢𝑡̧𝑖 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑚𝑒𝑟𝑠 𝑖̂𝑛 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑐𝑒-𝑡̧𝑖 𝑖𝑒𝑖 𝑟𝑎̆𝑚𝑎𝑠-𝑏𝑢𝑛, 𝑛𝑖𝑐𝑖𝑜𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑟𝑒𝑣𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒...

[Andreea · Rating 4 out of 5]

"Nu sînt chiar ceea ce se cheamă un pantofar, din cei care urcă pe munţi doar de 1 mai, încălţaţi în pantofi, purtînd blugi şi ţinînd o doză de bere în mînă, dar nici un munţoman, cu atît mai puţin vreun căţărător. Nu mai urcasem pe munte din facultate şi cînd zic munte, mă refer la vîrful Omu. Aşa că am luat-o uşor. Pentru început am renunţat să mai merg cu liftul şi mi-am dat seama că cinci etaje urcate ceva mai repede sînt suficiente să te ia cu ameţeală şi să ţi se înfunde urechile cu bătăile precipitate ale inimii. Apoi am început să alerg. Mai întîi în jurul blocului, cel mai bine era noaptea, impulsionat şi de cîinii comunitari care se adunau de pe toate străduţele şi alergau după mine, cu destulă determinare zgomotoasă, încît să iau alergatul foarte în serios. Apoi, după ce mi-am dat seama că n-are rost să ştie tot Giuleştiul cum mă antrenez eu pentru Himalaya, am început să alerg dimineaţa pe faleza Lacului Morii."

[Elena · Rating 3 out of 5]

Mă bucur că am citit prima dată „Trei săptămâni în Anzi”, un jurnal de călătorie aproape perfect. Altfel puțin probabil să fi ajuns la el după cartea aceasta. Nu că ar fi fost rea, dar e mediocră, și am multe alte cărți pe lista infinită de to-read ca să ajung să pun acolo o continuare a uneia care nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor.

Se simte că această carte a reprezentat începuturile de scriitură de călătorie a lui Chivu. E extraordinar de judgemental, imatură și cringe pe alocuri, atât de tare că îmi venea să pun cartea jos (dacă mai citeam fraza „Dar citește Coelho” încă o dată, ochii mi-ar fi străpuns creștetul de la atâta dat peste cap). Dar am continuat pentru că îmi place subiectul și unele părți chiar sunt bine scrise, iar personajele, atât principale (Cătălin, Rajeev și Rishi), cât și episodice, au fost captivante.

E interesant să vezi cum evoluează un scriitor (în bine), iar cele două cărți din seria „Trei săptămâni” sunt mărturia clară în acest sens.

[Bookaholic]

Am citit Trei săptămâni în Himalaya într-o duminică, la ţară, cu câmpul nesfârşit şi verde în faţa ochilor. Şi mi-a plăcut! Nu doar pentru că Marius Chivu are umor şi pentru că nu-i e teamă de enumerări (care sunt una dintre plăcerile mele vinovate), ci şi pentru că a făcut din povestea drumului prin munţi, un thriller. Thriller de călătorie: poate ar trebui să înregistreze brandul, dacă nu există deja :)

Permanent, în drumul spre Thorung La, cea mai înaltă trecătoare din lume – 5 416 m – pândeşte inamicul nevăzut şi necruţător: High Altitude Sickness (cu care nu e de glumit, poate fi fatal!). Vor reuşi oare eroii noştri – Marius şi Cătălin – prieteni din copilărie, care nu par să aibă tocmai profilul căţărătorului sau „munţomanului”, cum zice MC, să-l păcălească pe HAS şi să treacă „dincolo”?! (cronică: http://bookaholic.ro/trei-saptamani-i...)

[dordeducă · Rating 5 out of 5]

“Parca am stat la bere cu el o noapte intreaga si ne-a povestit cum a fost in Himalaya” iti vine sa zici la sfarsitul lecturii. Si in noaptea/lectura asta nu aflam doar despre personajele, drumurile si legendele muntilor, n-am trait doar emotiile teribilului meci dintre om si propriul organism in conditii de altitudine > 3.000 metri, ci, mai ales, traim, vreme de 267 de pagini, alaturi de un om tanar, pontos, curios, destept, citit, un pic trist, un pic confuz, un pic nesigur, cand extravagant, cand introvertit, cand sufletul petrecerii, cand morocanos, dar intotdeauna, musai, la orice ora, pagina, inaltime, un om.

Citește recenzia noastră: Un om pe niște munți.

[Cristian China birta · Rating 3 out of 5]

Aş putea spune că este o carte de călătorie. Nu de călătorii. De călătorie. Una iniţiatică (da, ştiu, cam clişeistic sună, dar daţi-mi voi un sinonim, dacă îl aveţi). Pentru că Marius a pornit această călătorie din ipostaza în care ne regăsim înfiorător de mulţi dintre noi, aceea de homo canapelis, dacă vreţi :)) Şi a ajuns în Himalaya.

Mai mult în articolul de pe blog https://cristianchinabirta.ro/2017/08...

[Stan · Rating 5 out of 5]

O carte buna, perfecta de citit pe timp de iarna, cand ti se face dor de iesirile pe munte. O descriere aparent obiectiva a Nepalului, asa cum o vede calatorul care povesteste astfel incat sa te faca sa te simti prezent, impletita cu textele artistice puse parca sa iti reseteze perceptia urmatoarei zile a calatoriei.

[Simsim · Rating 5 out of 5]

Geniala cartea asta! Nu credeam ca o sa-mi placa mai mult decat Trei saptamani in Anzi, dar uite ca m-a surprins. Pe langa o multime de informatii interesante despre locurile vizitate, Marius Chivu scrie foarte bine despre ceea ce simte cand calatoreste.

[Alexandra · Rating 5 out of 5]

+ nicely written, I really felt like I was on that trip while reading

[Darius A. Vesa · Rating 5 out of 5]

Frumos. Merita citita.

[Alexandra Antonovici · Rating 5 out of 5]

Living Nepal and the trekking experience through the words of a writer - just excellent!

[Ioana Şiman · Rating 5 out of 5]

Din experienta mea montana, mi se pare ca a fost usor inconstient!! Insa a avut parte de niste aventuri minunate, iar noi de o povestire spumoasa 😁

[Monica · Rating 4 out of 5]

Cu cât citeam mai mult, cu atât mă imaginam în locul lor, in Himalaya.

[Andreea · Rating 5 out of 5]

Pentru mine, personal si pur subiectiv, a fost o lectura foarte placuta. Mi s-a parut informativa, am avut momente in care chiar am ras, si mi-a placut si stilul in care scrie Marius( e prima carte a lui pe care o citest). Recomand celor carora le plac povestile despre drumetii/calatorii, despre oameni random intalniti.

[Christopher · Rating 3 out of 5]

Trei săptămâni în Himalaya is Marius Chivu’s illustrated account of his three weeks in Nepal in spring 2011, where he spent a couple of days in the cities of Kathmandu and Pokhara and for the bulk of his time walked along the Annapurna Circuit (one of the highest treks in the world). Three weeks is a very brief time in such an alien country, but Chivu's account is very detailed. He notes down everything from the counterfeit items for sale in Kathmandu to the advertising message on a bottle of beer he drinks. Clearly he was enraptured by the new things he was seeing, and that sense of discovery comes across in his writing.

Of course, Chivu isn’t doing anything particularly unusual. Many tens of thousands of tourists trek in Nepal annually and have done so for decades, and among them are plenty of Romanian young people. The downside of the book is how he exaggerates the exoticness of his travels, making a heavily touristed area seem like an obscure backwater. There’s even a section where he contrasts “tourists” versus “travellers” (i.e. backpackers, hikers and trekkers), idealizing the latter as people who respect the culture of the places they visit and seek a deep connection with the local people. Apparently he missed the hordes of skint backpackers in Nepal who have zero interest in Nepalese culture but are just there for the cheap hashish and mountain views. Also, Chivu tries to describe the political and social life of Nepal, but three weeks in a very limited, touristic zone doesn’t really qualify him to do so.

One strong aspect of this book are the photographs, which are presented in beautiful colour and are well shot. Indeed, the book is satisfying enough as a photoessay if you don’t care for the writing itself.

[Flinx · Rating 2 out of 5]

I'm not sure that in 2011 - the year of this writer's travel to Nepal - the lifestyle of Nepalis in Kathmandu and on the Annapurna circuit was that different from a few years later, but what i saw was another Nepal. Not just in the aftermath of the 2015 earthquake.
In and of itself, the story is not particularly fascinating, as the Annapurna circuit is one of the most crowded treks in the Himalayas and there are myriads of blogs, texts and websites dedicated to this Nepalese region. Some facts are, indeed, new to me, but some are inaccurate, something understandable, considering Chivu's short stay in Nepal.
The photographs are mediocre at best, again compared to a lot of pictures from other online sources of other amateur photographers.
Chivu does mention that gifting kids with candy and other things is not encouraged, yet he still does that and almost brags about it, not stopping to think what his gesture (bribes for photos?) can mean to others coming in his wake, being constantly harassed by kids demanding something and getting annoyed at not receiving gifts.
Continuing his comparison of tourists and travellers, Chivu could think about how the latter category has the luxury of not changing anything where they travel, or changing things for the better.

[Adriana · Rating 4 out of 5]

O surpriza tare plăcută a fost cartea asta. Deși textul e scurt, imi dau seama ca Marius Chivu e un scriitor talentat, o sa îl mai caut. Pozele au fost și ele un deliciu.

[Elena · Rating 5 out of 5]

Cu cat citesti mai mult cu atat simti ca esti in Nepal, ca vezi iacii lenti pe muntele pietros (fun fact: femelele se numesc naci), ca mirosi lanurile de marijuana, ca vezi copii galagiosi care se bucura de bomboane si de pixuriurile stralucitoare pe care le primesc de la turisti. Ca mananci dhal bat pana la refuz si astepti cu sufletul la gura sa vezi daca baietii ajung la trecatoarea Thorung La, cea mai inalta din muntii Himalaya si din lume, alaturi de simpaticii serpasi Rishi si Rajeev. Si mai ales daca scapa de HAS (high altitude sickness), cu care nu e de glumit, fiind letal daca nu cobori de pe munte cand incep simptomele. Recomand iubitorilor de natura si de drumetii. E o lectura usoara si placuta, cu detalii foarte interesante despre cultura si religia nepaleza.

[Ramona Ramo · Rating 4 out of 5]

E prima carte care o citesc in genul asta, pot sa zic ca ma atras la prima vedere pozele superbe dar pe parcurs ce am citit am cunoscut un autor sincer si cu un aer debordant si verosimil, de asemenea mi-a placut modul in care a descris aventura lui in Himalaya, prin randurile cartii m-am transpuns si eu parca in acele locuri si am trait cate putin din ce a trait autorul(metaforic vorbind). Prin urmare, recomand aceasta carte pentru iubitorii de natura si drumetii dar si pentru cei ce vor sa evadeze putin din cotidian sau din rutina de a citi acelasi genuri de carte, P.S. abia astep sa citesc si " Trei saptamani in Anzi"

[Cristina · Rating 2 out of 5]

Prima jumătate mi-a plăcut mult, a doua, mai puțin... Putea fi un travelogue mult mai crud... Mi-a plăcut că își pune problema "ce caut eu aici?"... nu am rezonat cu italicele... Cehov oare spunea că e essential ca o nuvelă/piesă să se termine mai bine decât a început?... Cred asta... Finalul a fost cumva, poate intenționat, anticlimatic...

Ce-i aia "bășică"? Minge in cazul ăsta...

[Elena · Rating 4 out of 5]

Aveam niste curiozitati personale despre autor. Incerc sa iau o decizie daca imi place sau nu. E placut sa citesti un jurnal de calatorii cand asta e ultimul lucru pe care il poti face. Pentru o fata de oras care nu a urcat niciodata un munte la picior e interesanta cartea. E ca un manual de trekker.

[Denis Blidariu · Rating 5 out of 5]

Te poarta frumos pe un taram unde trebuie sa ajungem cu totii. Sincer si amuzant, Marius te transpune direct acolo. Am citit-o chiar inainte de excursia personala din muntii Himalaya si a fost o lectura perfecta plina de sfaturi pentru calatoria vietii mele (cel putin pana in momentul in care scriu acest review)