Indicii anatomice

Iolanda (Lala) Ştireanu #1

by Oana Stoica-Mujea

"Iolanda Stireanu is a brilliant criminal investigator. She is also crippled by mental instability and the fact that she can’t leave her flat.

Anatomical Clues is a gripping, grotesque exploration of damaged psychologies - a tale, which, like Iolanda, will creep into your head and stay there." (Mike Phillips)

"The eyes had been plucked and laid carefully on the living room table, in between two withered roses. Everything was in perfect order, and it was just these eyes which didn’t fit with the rest of the picture. On the other hand, they were not strikingly out of place. There was, however, no sign of the body to which they must have belonged."

Genres: Romanian Literature, Crime, Mystery, Fiction, 21st Century, Romania, Detective

224 pages, Paperback

First published June 1, 2009

About the author

Oana Stoica-Mujea este o scriitoare română de fantasy și romane polițiste.

Activitatea autoarei este impresionanta, osciland intre pasiunea pentru stiintele exacte si cea pentru literatura. Activitatea literara a autoarei incepe in anul 2005, cand debuteaza cu romanul „ Stapanul - Rapirea zeilor”, in paralel cu numeroase colaborari ca redactor la reviste de cultura. In anul 2007, Oana a facut un viraj in cariera sa, si a inceput sa cocheteze cu arta scenaristica, fiind scenarist la Media Pro Pictures, iar mai apoi jurnalist de teren la Antena 1 Pitesti.

A scris romane Fantasy, aparute in colectia coordonata chiar de ea, Junior Tritonic: Razboiul Reginelor (vol.I si II), Regina Elfa, cat si romane politiste Indicii anatomice si Parfumul vaduvei negre.

Reviews

[Mihaela Abrudan · Rating 3 out of 5]

Cu greu i-am dat 3 stele. Începutul cărții imită personajele din filmul The bone collector în mod clar, doar cu mici schimbări. Personajul principal este haotic, cu un comportament hilar pentru un polițist cu pretenții de detectiv ( scena în care se dezbracă în fața lui Bogdan nu are niciun rost). Dialogurile lăsa de dorit, iar revenirea în lume a Lalei e chiar bizară, dar totuși cartea nu e rea ca intrigă.
P.S. E a doua carte în care protagoniști sunt scriitori care-și poartă sâmbetele, ciudat mod de a dezvălui această lume.

[Antonomasia · Rating 4 out of 5]

A few days ago I criticised another crime novel for being unconvincing, and gave it 2 stars. This leftfield metafictional beast from Romania is probably less realistic than that trashy bit of Nordic Noir - however, it has internal coherence: within its own world it's convincing. Most crime fiction doesn't contain dragons and elves, but it's also a fantasy world with its own conventions, and Anatomical Clues makes that more obvious than most.

I prefer procedurals to amateur sleuth mysteries, and as I thought it was one of the latter that meant I didn't get round to it too quickly after buying. (Incidentally, it's only 99p at the moment.) But it's not an amateur detective after all. Iolanda Stireanu is a young police criminologist who, after a nervous breakdown that left her agoraphobic, has been kept on as a sort of semi-retired consultant. (i.e. This is also a fantasy world in which people with long term health issues get interesting work they're good at, and which fits into their lives.) She's a fascinating and moody character that a mainstream readership might not warm to, but the few GR reviewers so far evidently appreciate this book. Iolanda is bolshy, outspoken and assertive, not the typical timid image of an agoraphobe, and in these respect she reminded me of two exes who were likewise compelling and sometimes spiky personalities who didn't like going out; the occasional minor gaps in her self-awareness (typically criticising another person for something she herself does at times) also rang true. And the way she can be so very much on the ball with work, ruthlessly competent, yet at other times she's completely floored by memories - some people probably couldn't imagine both sides being the same person - I found resonant.
(One can never tell if insights into a type of person in a novel apply to other, real people, but I was very interested to see that she doesn't much like having guests in her space at home: I had, perhaps naively, assumed that people preferred seeing them there, and discomfort would drive one to meet people away from home unless there was a physical health issue or a practicality getting in the way. Rather it may just be a marginally less worse option, and one that can still be stressful.)
It's true that what makes Stireanu singular is her staying at home: otherwise, with a bit of a polish, she'd be the typical grumpy, damaged detective. As I've said before, I don't mind those - but it's not just that, I already decided I liked this character so much I'd want to hang out with her if she were real. (The introduction comments on how the expectations of women in Romania are more traditional than in most European countries. Iolanda's unruliness isn't just the character's pain and her past's legacy - it's about not conforming to ideas of docile, agreeable, modest femininity that have more force than they do here - where some English speakers might just read her as a moody cow who could do with therapy, she's also a response to colloquially "1950s" conditions. But she's too much of a loose cannon, too interested in her own world, to be an ideological mouthpiece.

This is one of the more unusual murder mysteries I've read. The opening - a murderer allows several dismembered body parts to be found in allusive locations - could be another of those serial-killer-taunting-police setups. But then there is the metafictional web of complicated relationships between a number of Romanian literary writers the author knows, under their real names (the author herself is referred to a couple of times, and not in the most flattering way), and at least one character who's named after a character in one of their books.I really liked this book anyway, but it would be even more fun if one was familiar with these authors from the media and other books.

If this had a more elaborate writing (it's translated as you might expect a literary novel with simple style from a very small press) much of the plot of Anatomical Clues could have fitted an experimental work rather well. I like this sort of translation that feels distinctly 'other', yet does not contain obvious clangers (in the manner of a Polish crime novel I read last week that included lots of idiomatic and slang errors). I was also delighted that it preserved a lot of Romanian metaphors and sayings by translating them directly and providing footnotes. The notes also have interesting detail about life in Romania... I don't often think there were enough footnotes, but for once, here I do. Very satisfying.

I would love to read more of this series - unfortunately Anatomical Clues is the only one available in English. (The translation was published in 2012 - is it too much to hope for more now?)
A few weeks ago I read an article about a rich woman who commissioned translations of more of a favourite author's books into English... if I won the lottery, this series would be among my list of titles for which I'd want to do the same. [A great shame though, that those translations aren't (yet?) published for wider consumption.]

[Dana-Adriana B. · Rating 3 out of 5]

O tanara politista, Lala, cu multe probleme de natura psihiatrica rezolva un caz imbarligat, iar cu ocazia asta rezolva si cateva aspecte personale care o macina incet dar sigur. Cartea e plina de personaje cu initiala V, de te incurci in ele. Spre sfarsit firul povestii este contra cronometru, palpitant, in rest atitudinea flegmatica a Lalei ocupa tot.

[Ana · Rating 2 out of 5]

Părţile detective ale acestei cărţi şi modul în care autori autohtoni devin personaje mi-au plăcut şi au fost motivul pentru care am terminat romanul, dar trebuie spus că la capitolul relaţii interpersonale între personaje s-a stat cam prost. Nu înţeleg nici cum au reuşit să colaboreze sau să se culce între ei nici un personaj. Cred că mai e de lucru la capitotul dialog, dar are nişte replici memorabile.

Fiind primul roman poliţist al autoarei, cred că a mai evoluat ca scriitoare deci voi încerca o carte mai recentă: Jucătorul.

[Adela Bec · Rating 5 out of 5]

Am vrut să citesc această carte încă de când am aflat de existenţa ei, însă, trebuie să mărturisesc că nu e uşor de găsit. Chiar când eram pe punctul de a renunţa la idee, am găsit-o, întâmplător, rătăcită pe un raft cu reduceri, la Diverta. Aşa se face că imediat ce am terminat de citit cartea începută atunci, m-am apucat de "Indicii anatomice", curioasă să văd cum se "descurcă" Oana pe teritoriul romanelor poliţiste.
Adevărul e că, din câte îmi pare mie, i se potriveşte cel puţin la fel de bine ca stilul Fanatasy, dacă nu cumva chiar MAI bine.

În roman facem cunoştinţă cu o criminalistă cel puţin interesantă, cu numele de Iolanda Ştireanu (zisă Lala). La suprafaţă isterică, nebună, în suflet măcinată de un trecut ce încă o apasă, agorafobă... şi, totuşi, am îndrăgit din prima clipă felul ei de a fi, de la inteligenţa şi imaginaţia ei, până la înjurăturile şi comportamentul ei nu prea feminin. Îmi pare o femeie puternică, în ciuda vulnerabilităţii ei datorită închiderii în propriul apartament, izolării de lumea din afară şi a independenţei de Carmen, femeia care o îngrijeşte. Şi nu avea cum să nu mă atragă ideea rezolvării unei crime din Satu Maru tocmai dintr-un apartament în Bucureşti! Asta mă aduce la al doilea personaj de care am prins drag: Crina Dunca, ziarista care devine ochii şi urechile Lalei, cu ajutorul internetului, a unei micuţe camere video şi a unei căşti micuţe. Nu îmi dau seama ce mi-a plăcut la ea. Poate implicarea de care dă dovadă, poate felul în care se încăpăţânează să obţină ce vrea, poate ambele la un loc + alte motive de care nu sunt conştientă pe moment.

Să revenim, totuşi, la poveste. Totul începe când, într-un apartament din Satu Mare "işi face apariţia" o pereche de ochi, între doi trandafiri ofiliţi, într-un apartament. Nici urmă de cadavru, doar un bilet pe care scrie "Stelian Munteanu". Şi ce e şi mai interesant, acest bărbat nu există în realitate: el este un personaj al autorului Bogdan Hrib. Pe parcursul cărţii, vor fi găsite şi alte astfel de "indicii anatomice", curios lucru, toate în casele oamenilor care par să aibă nevoie de ele. Ce vreau să spun? Nimic complicat: ochii în apartamentul unui orb, o ureche în apartamentul unei surde ş.a.m.d. În fine, trebuie să mă rezum la cât mai puţine ca să nu vă stric plăcerea de a citi cartea în cazul în care aveţi de gând. Şi ca să fiu cât mai scurtă, o să vă spun doar că toate indiciile duc spre Ştefan Lupu, mai ales ura pe care acesta o poartă, aparent, pentru Bogdan Hrib.

Ca fană a Agathei Christie şi a genului thriller în sine, pot spune că "Indicii anatomice" are toate ingredientele necesare unei poveşti poliţiste: criminal(i) inteligenţi, controlaţi; detectiv (sau criminalist, sau poliţist) uşor de îndrăgit; personaje în sine bine conturate; dialog isteţ; o multitudine de iţe încurcate ce-ţi fac cu ochiul şi parcă te îmbie să le dezlegi; credibilitate.

Şi ca să mă umflu şi eu, puţin, în pene, am să vă mărturisesc că am bănuit (deşi nu eram complet sigură) cine e criminalul cam pe la jumătatea cărţii, după ce fuseseră interogate toate persoanele suspecte. În fine, în cele din urmă renunţasem la bănuieli pentru că nu aveam nicio dovadă "palpabilă" în afara intuiţiei feminine, dar trebuie să recunosc că mi-a scăpat un mic zâmbet când am văzut că aveam dreptate.

În linii mari, deşi oscilam între patru şi cinci steluţe, am hotărât să merg, totuşi, pe punctaj maxim, din motive pe care nu aveţi cum să le înţelegeţi decât dacă puneţi mânuţa pe carte şi o citiţi cu ochii voştri. Dar, în mare parte, ca să nu ziceţi că sunt rea şi nu vă spun, am să recunosc că Lala e vinovată. Acum, fuguţa la citit, orice carte v-ar aştepta!

[Mike · Rating 5 out of 5]

Although there have been other women writers of crime fiction in Romania, most notably the late Rodica Ojog-Brasoveanu, who introduced interesting women characters in her work, it seems to me Oana has created one of the strongest female leads in Romanian literature. Although her main character in Anatomical Clues, Detective Iolanda Stireanu, is fighting an army of internal demons, bereavement and childhood trauma, she is still the strongest person in the book. Self exiled in her “ivory tower” on the top-most floor of a Bucharest block of flats, Iolanda fights crime aided by her razor-sharp intellect, by high end technology and a not-too-willing proxy, a woman journalist who acts on the ground as her eyes and ears.

I won’t go on too much about the plot as I don’t want to ruin your reading experience. Suffice to say that Oana Stoica-Mujea’s style of writing is gripping, gutsy, and full of unexpected twists. I know the expression sounds trite, but this story really is a page-turner that will keep you hooked.

I read it first in Romanian, and now in its English version, as a Kindle e-book. Paperback is due out in June 2012.

[Quentin · Rating 4 out of 5]

An odd and intriguing book that breaks rules and gets away with it. I'd have given this book a four-and-a-half-stars given the opportunity, and erred on the side of caution here.
The idea of an agoraphobic detective who can't leave her apartment doesn't sound promising, but it works – and it works remarkably well.
This is a book that uses both first and third person viewpoints. The agoraphobic protagonist is the first person voice, while other characters are narrated in the third person. It shouldn't work, but it does. It's also odd that Oana S-M is referred to on occasions in the book as a peripheral character in her own right. Another author also appears as a key character in the narrative and I guess these two writers must be either pretty good friends or else bitter enemies in reality.

[Adela · Rating 5 out of 5]

Ochii îi fuseseră scoși și așezați cu grijă, între doi trandafiri ofiliți, pe masa din sufragerie. Apartamentul cu două camere din centrul orașului Satu Mare era mai curat decât se așteptaseră anchetatorii. De fapt, era o ordine desăvârșită. Doar ochii, reali, nu făceau parte din decor. Dar nici nu deranjau. În rest, nici urmă de vreun cadavru.

Ce carte!!! Nu numai că m-a ținut ca pe ace cartea asta, a fost de o sinceritate a personajului principal incredibilă.

Efectiv nu vreau să vă spun despre ce e vorba în cartea asta ca să aveți și voi surpriza pe care am avut-o eu când au început să apară personajele și plotul să prindă contur. Genial! Am savurat dezvăluirile, trăirile personajelor și părțile macabre.

Mi-a plăcut la nebunie! De la scris, la personaje, la mister, la povestea Iolandei, la fiecare părticică a poveștii.

Ador sentimentul de la finalul unei cărți bune.

[Kathy Sales · Rating 4 out of 5]

Strange story with a strange, but interesting, lead female character. Maybe part of the strangeness was that it takes place in Romania and has been translated from Romanian. I was confused at times because so many of the numerous characters had first names beginning with V. The female protagonist, with all her baggage, is quite interesting.

[Ramona · Rating 5 out of 5]

As a female writer of crime fiction, Oana Stoica-Mujea is uniquely transgressive in a society which still expects its women to be modest and deferential. Oana’s work challenges male dominance in the society, while mocking and satirising the pretensions (and corruption) of male colleagues.

Her heroine Iolanda, however, is psychologically damaged by her own family and has a daily struggle to restore her equilibrium and maintain contact with the world outside.

“Anatomical Clues” features the crime-fighting heroine Iolanda Stireanu who is unique in the landscape of Romanian literature.

Oana Stoica-Mujea poses a specific and continuing challenge to the established structure of literature and the arts in Eastern Europe.

[Mihai · Rating 4 out of 5]

Văzusem un top la un moment dat cu cele mai bune cărți polițiste românești după anul 2000 pe care trebuie sa le citești și Indici anatomice era una din ele. O carte polițistă clasica nimic deosebit dar buna de citit