What do you think?
Rate this book
L'infiniment peu
Si vous avez ce livre en main, c'est que vous êtes déjà sur la voie de l'infiniment peu. Dominique Loreau nous enseigne que vivre de peu est non seulement une vertu mais aussi un élixir de sérénité. Avec ce livre au format minimal, elle se propose de nous faire cheminer vers la simplicité et la sobriété pour, bientôt, marcher le nez au vent. Poèmes, extraits de textes, haïkus égayent cette promenade et nous apprennent que la philosophie du "peu", c'est avant tout renouer avec l'essentiel et s'alléger de soi-même.
192 pages, Hardcover
First published January 1, 2012
7 people are currently reading
208 people want to read
About the author
Dominique Loreau
75 books163 followersDominique Loreau est une essayiste française qui vit depuis la fin des années 1970 au Japon, où elle propose des séminaires destinés à ceux qui veulent simplifier leur vie. Elle s'est fait connaître grâce à son ouvrage L'Art de la simplicité, paru en 2005.
« Je ne suis pas du tout écrivain », déclare-t-elle. Lorsqu'elle a commencé à rédiger son livre à partir de ses notes personnelles, certains passages s'adressaient spécifiquement aux femmes, d'autres aux hommes, puis elle s'est dit: « Flûte ! Le monde est toujours au masculin, moi je le mets au féminin. C'est une petite plaisanterie ».
L'idée de son livre est née en voyant les citadins japonais « vivre dans tant d'encombrement et de choses, et d'être toujours stressés et fatigués, à chercher leurs affaires, à vivre dans des intérieurs qui sont vraiment pleins à craquer. On ne sait pas où s'asseoir. Et je me dis: "A quoi ça sert tout ça?". »
—from Wikipedia
« Je ne suis pas du tout écrivain », déclare-t-elle. Lorsqu'elle a commencé à rédiger son livre à partir de ses notes personnelles, certains passages s'adressaient spécifiquement aux femmes, d'autres aux hommes, puis elle s'est dit: « Flûte ! Le monde est toujours au masculin, moi je le mets au féminin. C'est une petite plaisanterie ».
L'idée de son livre est née en voyant les citadins japonais « vivre dans tant d'encombrement et de choses, et d'être toujours stressés et fatigués, à chercher leurs affaires, à vivre dans des intérieurs qui sont vraiment pleins à craquer. On ne sait pas où s'asseoir. Et je me dis: "A quoi ça sert tout ça?". »
—from Wikipedia
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 19 of 19 reviews
March 6, 2018
EN: The book is very easy to read - each section has a motto/quote that after is developed in clean and short ideas. I really enjoyed reading it as I have set my mindset to be a minimalist person in relation with material stuff.
RO: Cartea e ușoară de citit - fiecare secțiune având un citat care apoi este elaborat în idei scurte și curate. Mi-a plăcut cartea foarte mult având mentalitate îndreptată spre minimalist în relație cu lucrurile materiale.
Câteva citate:
,,Perfecțiunea se află in om, nu in averea lui.”
OSCAR WILDE, Gânduri
,,Cine strânge averi are multe de pierdut.” LAO TSU
„Să nu plângi niciodată fiindcă ai pierdut soarele; lacrimile te vor împiedica să vezi stelele.” RABINDRANATH TAGORE
„Mai întâi definiţi ce anume înţelegeţi prin Dumnezeu, iar eu Vă voi spune apoi dacă cred în el.”
ALBERT EINSTEIN
,,În avion, îmbrăcați-vă cu cele mai voluminoase haine. Ajunși la destinație, renunțati la suvenire; in locul lor, când veți reveni acasă, vă puteți invita prietenii Ia un restaurant cu specificul țării în care ați călătorit, povestindu-le tot ce ați văzut.”
,,În situații speciale, (oaspeților) le puteți închiria o cameră la hotel, în loc să vă construiți o locuință mult mai mare decât aveți nevoie.”
,,Adevăratele conversații au cam dispărut. Astăzi, in cea mai mare parte a timpului, nu facem altceva decât să ne spunem părerea, care, de fapt, nu interesează pe nimeni. Iar liniștea ne sperie tot mai mult și, ca să o alungăm, suntem gata să vorbim fara meetare.”
„Niciodată să nu dai explicaţii, niciodată să nu te plângi”, îi spunea regina Victoria când fiul ei, George, era copleşit de rigorile vieţii de la palat. Şi nouă, de câte ori nu ni se întâmplă să ne plângem de tot ce ne înconjoară, de oameni, de locuri şi chiar de vreme? Stările de nemulţumire poartă încărcătura lor negativă care se răsfrânge, involuntar, ca o povară asupra tuturor.”
,,viața minimalistă nu este neapărat socială, numai oamenii slabi au nevoie de comunităţi, in mijlocul cărora să işi poată plânge slăbiciunile care îi apropie. Un om puternic se simte bine cu el însuşi şi nu este interesat de viaţa celor din jur. El face foarte puține promisiuni şi angajamente şi nu îşi mărturiseşte sentimentele. Micul infinit este cu adevărat elixirul înţelepciunii într-o lume tot mai complicată şi mai cuprinsă de nelinişte.”
„Să facem în aşa fel încât mulţumirea noastră să depindă de noi înşine, să ne desprindem de tot ce ne leagă de alţii, să ne câştigăm puterea de a trăi singuri, raţional, aşa cum ne dorim.”
,,Cea mai bună cale de a face faţă tristeţii este s-o lăsaţi să treacă în cel mai scurt timp. Doar astfel vă veţi putea face suficient timp pentru lucrurile care contează cu adevărat şi pentru gândurile aducătoare de bine.”
,,Se spune că sufletul cântăreşte aproape un gram. De aceea, întreaga Viaţă, trebuie să acceptăm cât mai puţin. Şi să păstrăm loc pentru ceea ce are nevoie. de loc, ca să poată fi primit cu bucurie.”
,,EVITATI PESIMIŞTII ŞI ÎNGÂMFAȚII”
,,TRISTEȚEA? GÂNDIȚI LOGIC ŞI NU O LUATI … TRAGIC”
,,PE PRIMUL LOC GRIJA FAȚĂ DE SINE”
,,NEVER EXPLAIN, NEVER COMPLAIN”
,,Ca să putem fi fericiţi, trebuie să fim liberi, şi ca să putem fi liberi, trebuie să ne oprim din goana noastră după alte şi alte poveri.”
RO: Cartea e ușoară de citit - fiecare secțiune având un citat care apoi este elaborat în idei scurte și curate. Mi-a plăcut cartea foarte mult având mentalitate îndreptată spre minimalist în relație cu lucrurile materiale.
Câteva citate:
,,Perfecțiunea se află in om, nu in averea lui.”
OSCAR WILDE, Gânduri
,,Cine strânge averi are multe de pierdut.” LAO TSU
„Să nu plângi niciodată fiindcă ai pierdut soarele; lacrimile te vor împiedica să vezi stelele.” RABINDRANATH TAGORE
„Mai întâi definiţi ce anume înţelegeţi prin Dumnezeu, iar eu Vă voi spune apoi dacă cred în el.”
ALBERT EINSTEIN
,,În avion, îmbrăcați-vă cu cele mai voluminoase haine. Ajunși la destinație, renunțati la suvenire; in locul lor, când veți reveni acasă, vă puteți invita prietenii Ia un restaurant cu specificul țării în care ați călătorit, povestindu-le tot ce ați văzut.”
,,În situații speciale, (oaspeților) le puteți închiria o cameră la hotel, în loc să vă construiți o locuință mult mai mare decât aveți nevoie.”
,,Adevăratele conversații au cam dispărut. Astăzi, in cea mai mare parte a timpului, nu facem altceva decât să ne spunem părerea, care, de fapt, nu interesează pe nimeni. Iar liniștea ne sperie tot mai mult și, ca să o alungăm, suntem gata să vorbim fara meetare.”
„Niciodată să nu dai explicaţii, niciodată să nu te plângi”, îi spunea regina Victoria când fiul ei, George, era copleşit de rigorile vieţii de la palat. Şi nouă, de câte ori nu ni se întâmplă să ne plângem de tot ce ne înconjoară, de oameni, de locuri şi chiar de vreme? Stările de nemulţumire poartă încărcătura lor negativă care se răsfrânge, involuntar, ca o povară asupra tuturor.”
,,viața minimalistă nu este neapărat socială, numai oamenii slabi au nevoie de comunităţi, in mijlocul cărora să işi poată plânge slăbiciunile care îi apropie. Un om puternic se simte bine cu el însuşi şi nu este interesat de viaţa celor din jur. El face foarte puține promisiuni şi angajamente şi nu îşi mărturiseşte sentimentele. Micul infinit este cu adevărat elixirul înţelepciunii într-o lume tot mai complicată şi mai cuprinsă de nelinişte.”
„Să facem în aşa fel încât mulţumirea noastră să depindă de noi înşine, să ne desprindem de tot ce ne leagă de alţii, să ne câştigăm puterea de a trăi singuri, raţional, aşa cum ne dorim.”
,,Cea mai bună cale de a face faţă tristeţii este s-o lăsaţi să treacă în cel mai scurt timp. Doar astfel vă veţi putea face suficient timp pentru lucrurile care contează cu adevărat şi pentru gândurile aducătoare de bine.”
,,Se spune că sufletul cântăreşte aproape un gram. De aceea, întreaga Viaţă, trebuie să acceptăm cât mai puţin. Şi să păstrăm loc pentru ceea ce are nevoie. de loc, ca să poată fi primit cu bucurie.”
,,EVITATI PESIMIŞTII ŞI ÎNGÂMFAȚII”
,,TRISTEȚEA? GÂNDIȚI LOGIC ŞI NU O LUATI … TRAGIC”
,,PE PRIMUL LOC GRIJA FAȚĂ DE SINE”
,,NEVER EXPLAIN, NEVER COMPLAIN”
,,Ca să putem fi fericiţi, trebuie să fim liberi, şi ca să putem fi liberi, trebuie să ne oprim din goana noastră după alte şi alte poveri.”
December 30, 2023
„Vedem mai curând ceea ce ne lipsește, decât ceea ce avem.” (Andre Lorde)
„Ce ar fi dacă am reuși să trăim cu mai puțin, în loc să ne zbatem să câștigăm cât mai mult ca să reușim să trăim? (Jules Renard, Jurnal)
Dacă vrem să aplicăm în viață principiile micului infinit, trebuie să acceptăm și chiar să apreciem necesitatea de a cheltui cu inteligență și cumpătare. Criza economică prin care trecem este dificilă și, mai mult decât orice altceva, ar trebui să ne îndemne să luăm aminte la cuvintele lui Roosvelt: „Fiecare bănuț contează.” Este adevărat că banii au o valoare subiectivă (unii câștigă mulți, dar trăiesc ca niște sclavi, iar alții muncesc pentru un salariu minim și se consideră privilegiați), dar acest lucru n-ar trebui să ne împiedice să ne amintim că nu e cazul să cheltuim decât pentru ceea ce merită cu adevărat.”
„O doamnă din Kyoto îmi spunea că dacă vom cumpăra doar cele mai bune legume, peștele cel mai fin și cel mai de calitate ceai etc., vom avea cele mai mari beneficii, fără să risipim nimic: cât mai puțin de curățat și de aruncat, cât mai puține deșeuri și mai puține resturi la masă. Mâncarea bună se mănâncă repede și încântă simțurile chiar și în cantități mici.”
„Cei cu adevărat bogați, care cunosc valoarea banului, nu se înjosesc să facă paradă. (...) Banii ar trebui să servească pentru educație, călătorii, experiențe de viață, și cât mai puțin posibil pentru acumularea de bunuri materiale.”
„Să faci tot ce poți, ce ceea ce ai, acolo unde te afli. (Theodore Roosevelt)
Kufu, termen cu conotații pozitive și etice întrebuințat frecvent în limba japoneză, se traduce prin îndemnul de a face tot ce putem cu ceea ce avem, fără să ne dorim să dobândim altceva - altfel spus, să găsim soluții folosindu-ne ingeniozitatea.”
„Grăbește-te să trăiești bine, cu dorința ca fiecare zi să valoreze o viață întreagă. (Seneca)
Organizarea este o artă: arta de a-ți administra timpul cu un minimun de energie. Timpul este principalul nostru capital; nu poate fi oprit în loc, nici economisit, nici cumpărat. Dar îl irosim cu atâtea obiceiuri inutile sau cu simplă ignoranță, când de fapt există atât de puține lucruri cu adevărat utile pe care să le facem... În plus, chiar și ele ar putea fi simplificate cu ajutorul câtorva tehnici: organizarea activităților zilnice, respectarea propriilor principii, transformarea gândurilor în fapte, limitarea numărului de proiecte, definirea lor cu claritate și eliminarea activităților plictisitoare sau consumatoare de timp. Filozofia zen ne amintește că, oricare ar fi avengura proiectelor și a țintelor propuse, perseverența este mai importantă decât acțiunea; acționați cu pași mici, fără să vă pierdeți suflul, cu o inteligentă economie de mijloace.”
„Dacă scopul propus vă copleșește, împărțiți-l în mai multe etape de zece minute
Nu ne împiedicăm de un munte, ci de o piatră. (Proverb indian)”
„Pentru a realiza ce anume este viu în noi înșine este suficient să rememorăm cele mai frumoase clipe ale vieții: momentele în care am avut cele mai strălucite idei, în care am resimțit un clam profund sau am fost copleșiți de adevărata frumusețe. Atunci, limitele noastre nu mai existau; fără a ști, eram mai vii și mai reali ca niciodată. Pentru dumeavoastră, care sunt acele clipe?”
„Plăcerea seamănă cu un buchet de maci. Abia culeși, se ofilesc. Ca fulgii de zăpadă ce cad în râu. Licăriri albe, efemere.”(Gendun Choephel)
„Adjectivul <> este considerat deseori sinonim cu <>, <>. În filosofia chineză, inutilul este însă minunat; cum ar fi viața fără el, ce ne-ar mai spune valurile care se sparg neîncetat, fără niciun rost? Ascultă o compoziție de Sibelius sau o cântare gregoriană. Vei înțelege că acestea sunt clipele în care ești cu adevărat tu însuți și vei afla că <> conferă sens existenței.”
„Minimalismul deschide calea spre grandoare.” (Miyajima Tatsuo)
Cartea este interesantă, încerc și eu să fiu adepta minimalistului atât cât pot, mă obosește acest îndemn continuu de a consuma, de a cumpăra... însă mi se pare că această carte iese din zona unor sfaturi echilibarte, și ajunge la cealaltă extremă (cu sfaturile pentru înăbușirea sentimentelor și cu afirmașia ca Omul nu este un animal social, lucru cu care nu sunt de acord, dacă ar fi să ne uităm înapoi în perioada pandemică).
„Ce ar fi dacă am reuși să trăim cu mai puțin, în loc să ne zbatem să câștigăm cât mai mult ca să reușim să trăim? (Jules Renard, Jurnal)
Dacă vrem să aplicăm în viață principiile micului infinit, trebuie să acceptăm și chiar să apreciem necesitatea de a cheltui cu inteligență și cumpătare. Criza economică prin care trecem este dificilă și, mai mult decât orice altceva, ar trebui să ne îndemne să luăm aminte la cuvintele lui Roosvelt: „Fiecare bănuț contează.” Este adevărat că banii au o valoare subiectivă (unii câștigă mulți, dar trăiesc ca niște sclavi, iar alții muncesc pentru un salariu minim și se consideră privilegiați), dar acest lucru n-ar trebui să ne împiedice să ne amintim că nu e cazul să cheltuim decât pentru ceea ce merită cu adevărat.”
„O doamnă din Kyoto îmi spunea că dacă vom cumpăra doar cele mai bune legume, peștele cel mai fin și cel mai de calitate ceai etc., vom avea cele mai mari beneficii, fără să risipim nimic: cât mai puțin de curățat și de aruncat, cât mai puține deșeuri și mai puține resturi la masă. Mâncarea bună se mănâncă repede și încântă simțurile chiar și în cantități mici.”
„Cei cu adevărat bogați, care cunosc valoarea banului, nu se înjosesc să facă paradă. (...) Banii ar trebui să servească pentru educație, călătorii, experiențe de viață, și cât mai puțin posibil pentru acumularea de bunuri materiale.”
„Să faci tot ce poți, ce ceea ce ai, acolo unde te afli. (Theodore Roosevelt)
Kufu, termen cu conotații pozitive și etice întrebuințat frecvent în limba japoneză, se traduce prin îndemnul de a face tot ce putem cu ceea ce avem, fără să ne dorim să dobândim altceva - altfel spus, să găsim soluții folosindu-ne ingeniozitatea.”
„Grăbește-te să trăiești bine, cu dorința ca fiecare zi să valoreze o viață întreagă. (Seneca)
Organizarea este o artă: arta de a-ți administra timpul cu un minimun de energie. Timpul este principalul nostru capital; nu poate fi oprit în loc, nici economisit, nici cumpărat. Dar îl irosim cu atâtea obiceiuri inutile sau cu simplă ignoranță, când de fapt există atât de puține lucruri cu adevărat utile pe care să le facem... În plus, chiar și ele ar putea fi simplificate cu ajutorul câtorva tehnici: organizarea activităților zilnice, respectarea propriilor principii, transformarea gândurilor în fapte, limitarea numărului de proiecte, definirea lor cu claritate și eliminarea activităților plictisitoare sau consumatoare de timp. Filozofia zen ne amintește că, oricare ar fi avengura proiectelor și a țintelor propuse, perseverența este mai importantă decât acțiunea; acționați cu pași mici, fără să vă pierdeți suflul, cu o inteligentă economie de mijloace.”
„Dacă scopul propus vă copleșește, împărțiți-l în mai multe etape de zece minute
Nu ne împiedicăm de un munte, ci de o piatră. (Proverb indian)”
„Pentru a realiza ce anume este viu în noi înșine este suficient să rememorăm cele mai frumoase clipe ale vieții: momentele în care am avut cele mai strălucite idei, în care am resimțit un clam profund sau am fost copleșiți de adevărata frumusețe. Atunci, limitele noastre nu mai existau; fără a ști, eram mai vii și mai reali ca niciodată. Pentru dumeavoastră, care sunt acele clipe?”
„Plăcerea seamănă cu un buchet de maci. Abia culeși, se ofilesc. Ca fulgii de zăpadă ce cad în râu. Licăriri albe, efemere.”(Gendun Choephel)
„Adjectivul <> este considerat deseori sinonim cu <>, <>. În filosofia chineză, inutilul este însă minunat; cum ar fi viața fără el, ce ne-ar mai spune valurile care se sparg neîncetat, fără niciun rost? Ascultă o compoziție de Sibelius sau o cântare gregoriană. Vei înțelege că acestea sunt clipele în care ești cu adevărat tu însuți și vei afla că <> conferă sens existenței.”
„Minimalismul deschide calea spre grandoare.” (Miyajima Tatsuo)
Cartea este interesantă, încerc și eu să fiu adepta minimalistului atât cât pot, mă obosește acest îndemn continuu de a consuma, de a cumpăra... însă mi se pare că această carte iese din zona unor sfaturi echilibarte, și ajunge la cealaltă extremă (cu sfaturile pentru înăbușirea sentimentelor și cu afirmașia ca Omul nu este un animal social, lucru cu care nu sunt de acord, dacă ar fi să ne uităm înapoi în perioada pandemică).
August 20, 2013
tout, tout, tout sur la simplicité. La sagesse du zen japonais expliquée simplment au public occidental (français).
J'ai toujours ce livre (très petit format et don cpratique) sur moi dans mon sac à main - c'est dire comme il m'est devenu indispensable !
a noter que les autres livres du même auteur sont de simples répétitions. Celui-ci, couplé à "l'art de l'essentil" (qui est une vcersion remaniée et mise à jour du grand succès de librairie "l'art de la simplicté") sont les deux seuls livres de cet auteur à acheter et garder.
Intéressants mais pas indispensables :
l'art des listes
l'art de la frugalité/volupté
les kakebo qui paraissent chaque année depuis 2011 (les kakebos sont une sorte d'agendas 3-en-1 : agenda/calendrier, livre de comptes mais aussi journal intime à la japonaise).
J'ai toujours ce livre (très petit format et don cpratique) sur moi dans mon sac à main - c'est dire comme il m'est devenu indispensable !
a noter que les autres livres du même auteur sont de simples répétitions. Celui-ci, couplé à "l'art de l'essentil" (qui est une vcersion remaniée et mise à jour du grand succès de librairie "l'art de la simplicté") sont les deux seuls livres de cet auteur à acheter et garder.
Intéressants mais pas indispensables :
l'art des listes
l'art de la frugalité/volupté
les kakebo qui paraissent chaque année depuis 2011 (les kakebos sont une sorte d'agendas 3-en-1 : agenda/calendrier, livre de comptes mais aussi journal intime à la japonaise).
November 22, 2024
The author believes that to be truly happy you should not need anything at all, that if you would suddenly not have something anymore, it would not affect you. You should aspire to be dependent to as few things as possible, hence the title. Going small forever.
Nevertheless, this book is essentially a collection of very specific rules / commentaries for a bunch of categories to live a minimalist life. I find a lot of them hard to apply and annoying at times. Like do I need a certain size of tissues to be a minimalist? I think not. I might've missed the disclaimer that this book is about someone's habits to have as less as possible in every aspect of their life. Often they feel like opinions on random stuff that had no sense for the subject, especially in the first half of the book, which focuses on material stuff.
On the other hand, the second half of the book started to be a bit more to my liking. It offers solid advice about non-material things, such as intrapersonal relationship. Still, there was one exaggeration, I would say, that we should aspire to cast away everyone, because we have to be okay alone. I get that we have to be selective with who we spend our time and energy with, but no one should aspire to be alone.
Most probably, the ideas are inspired from the Japanese culture. The book offers lots of examples from their people for, what seems, all of the perspectives. Japan is used as a reference point because the author, if I am not misremembering, lives there (or has lived). However, the Japanese culture is unique and maybe that is why some of the advice seems strange, especially the ones regarding the human relationships.
Another plus is that the content is structured with each idea having a small title. At one point I was able to just find what was of interest to me and skipped some.
All in all, I believe that with all the specific rules written in the book, the author contradicts herself. You claim you want your happiness to depend on absolutely nothing, yet you need all these "minimalistic" conditions to reach your goal. I find it paradoxal. While I do agree with the idea that you should find happiness regardless, I think this book does a poor job to showcase it. I am not an expert in minimalism, but, in my opinion, it should should come a bit more natural to a certain individual's needs.
Nevertheless, this book is essentially a collection of very specific rules / commentaries for a bunch of categories to live a minimalist life. I find a lot of them hard to apply and annoying at times. Like do I need a certain size of tissues to be a minimalist? I think not. I might've missed the disclaimer that this book is about someone's habits to have as less as possible in every aspect of their life. Often they feel like opinions on random stuff that had no sense for the subject, especially in the first half of the book, which focuses on material stuff.
On the other hand, the second half of the book started to be a bit more to my liking. It offers solid advice about non-material things, such as intrapersonal relationship. Still, there was one exaggeration, I would say, that we should aspire to cast away everyone, because we have to be okay alone. I get that we have to be selective with who we spend our time and energy with, but no one should aspire to be alone.
Most probably, the ideas are inspired from the Japanese culture. The book offers lots of examples from their people for, what seems, all of the perspectives. Japan is used as a reference point because the author, if I am not misremembering, lives there (or has lived). However, the Japanese culture is unique and maybe that is why some of the advice seems strange, especially the ones regarding the human relationships.
Another plus is that the content is structured with each idea having a small title. At one point I was able to just find what was of interest to me and skipped some.
All in all, I believe that with all the specific rules written in the book, the author contradicts herself. You claim you want your happiness to depend on absolutely nothing, yet you need all these "minimalistic" conditions to reach your goal. I find it paradoxal. While I do agree with the idea that you should find happiness regardless, I think this book does a poor job to showcase it. I am not an expert in minimalism, but, in my opinion, it should should come a bit more natural to a certain individual's needs.
October 1, 2017
O colectie de citate despre esenta si simplitate, comentata destul de simplist.
March 16, 2019
Je déplore certaines contradictions et surtout le manque de considération pour les autres qui est suggéré. Faut-il être incapable d'empathie pour être zen?
June 30, 2021
Posesiunile numeroase presupun confuzie și griji. Teama de a pierde lucruri este împovărătoare. Prețul unui obiect depinde și de cât de rar poate fi găsit (chiar și pentru o cană veche, ciobită). Și ce libertate ne oferă, ce seninătate! Ne simțim cu mult mai mult „noi înșine” când avem foarte puține lucruri!
Viața capătă un plus de umor, spiritul se exprimă mai limpede, inima se deschide, iar mintea nu se mai teme de schimbare.
Dar ca să putem ajunge la acest puțin magic trebuie să respectăm o condiție: să fim nemiloși și foarte calculați în inventarierea celor ce cu adevărat ne trebuie.
Viața capătă un plus de umor, spiritul se exprimă mai limpede, inima se deschide, iar mintea nu se mai teme de schimbare.
Dar ca să putem ajunge la acest puțin magic trebuie să respectăm o condiție: să fim nemiloși și foarte calculați în inventarierea celor ce cu adevărat ne trebuie.
September 19, 2020
Libro sul minimalismo e l'arte giapponese di vivere con poco. La semplicità prima di tutto, l'essenzialità, il non attaccamento alle cose superficiali, per vivere meglio e appieno la vita. Minimalismo in ogni campo, materiale, digitale e spirituale, il vivere qui e ora, tutti concetti difficili da applicare nella società moderna, in cui la gara a possedere di più e il meglio sembra non aver mai fine. Apprezzato e consigliato, molto utile anche nel perodo attuale di quasi post pandemia, riuscire a vivere senza eccessi può aiutare tanti.
January 8, 2018
Libro interessante. Fornisce diversi spunti di riflessione, alcuni dei quali me li sono appuntati per seguirli. Altre parti invece sono, a mio parere, piu scontate e meno rilevanti. Si legge molto agevolmente anche perchè suddiviso in capitoli che attengono a situazioni diverse. Nel complesso 3,5-4/5.
July 30, 2022
Il faudrait le lire 100 fois pour se rappeler tous ces bons conseils.
J'ai tout de même l'impression que pour appliquer seulement le côté pratique, il faudrait ne pas travailler...ou ne pas dormir...ou avoir des journées plus longues.
J'ai trouvé quelques-uns de ces conseils un peu égoïstes même si à la fin on nous exhorte à chasser son ego.
J'ai tout de même l'impression que pour appliquer seulement le côté pratique, il faudrait ne pas travailler...ou ne pas dormir...ou avoir des journées plus longues.
J'ai trouvé quelques-uns de ces conseils un peu égoïstes même si à la fin on nous exhorte à chasser son ego.
September 25, 2020
Mon livre préféré de cette auteure. Cohérent dans sa forme et son fond. Je l'emporte un peu partout avec moi, tel un précieux viatique. Ceci dit, pas toujours facile de suivre ces préceptes dans une société de surconsommation.
May 11, 2019
"Il più grande tesoro dell'uomo é di vivere di poco ed esserne soddisfatto. Perché il poco non manca mai" (Seneca). Utili spunti di riflessione in una cornice agile e pulita.
May 25, 2020
Oh so simple and delightful
April 6, 2021
Talmente sintetico da risultare lezioso, moralista, retorico e inutile praticamente. Risparmiatevelo.
January 26, 2015
Si posséder peu, c'est se libérer de beaucoup de contraintes, sachez que je suis pleinement d'accord avec cette affirmation. Ceci étant dit, je possède moi-même bien plus qu'il ne m'en faut réellement. Je cherche depuis un moment à acheter moins, mieux et à faire du tri dans nos monceaux de biens. Tâche peu aisée en réalité car on est au final possédé par nos objets.
Dominique Loreau insiste pourtant bien sur cette condition ( de peu posséder) et nous en démontre les grands avantages.
J'ai envie de la croire car en effet dans mon enfance, on possédait bien moins de choses et pour autant, je ne me suis jamais sentie malheureuse car j'avais l'essentiel. Il ne me manquait donc que du superflu... Et quand je dis manquer, vous m'aurez compris à demi-mot.
L'argent au centre de beaucoup de nos préoccupations doit reprendre sa place véritable : il sert pour les dépenses incompressibles (loyer, nourriture etc...), C'est un outil, mais pas un objectif de vie. J'aime cette idée. D'ailleurs nos besoins réels sont peu nombreux et assez vite comblés. Dominique Loreau sait mettre l'accent sur des vérités qu'on oublie trop facilement. Ces rappels sont loin d'être superflus eux !
De plus, elle nous donne aussi ses solutions. Elle ne se contente donc pas seulement de nous conseiller. Elle nous met sur la bonne voie.
Un bémol néanmoins pour cette lecture. Si vous avez déjà lu d'autres titres de Dominique Loreau comme L'art de l'essentiel, vous aurez sans doute l'impression de lire des redites par moment. Rien de grave en soi car pour assimiler l'essentiel justement, l'apprentissage passe par la répétition. Prendre ce livre comme une piqure de rappel, pour ces lecteurs, est donc une bonne chose. Je fais parti de ceux-là.
Dominique Loreau insiste pourtant bien sur cette condition ( de peu posséder) et nous en démontre les grands avantages.
J'ai envie de la croire car en effet dans mon enfance, on possédait bien moins de choses et pour autant, je ne me suis jamais sentie malheureuse car j'avais l'essentiel. Il ne me manquait donc que du superflu... Et quand je dis manquer, vous m'aurez compris à demi-mot.
L'argent au centre de beaucoup de nos préoccupations doit reprendre sa place véritable : il sert pour les dépenses incompressibles (loyer, nourriture etc...), C'est un outil, mais pas un objectif de vie. J'aime cette idée. D'ailleurs nos besoins réels sont peu nombreux et assez vite comblés. Dominique Loreau sait mettre l'accent sur des vérités qu'on oublie trop facilement. Ces rappels sont loin d'être superflus eux !
De plus, elle nous donne aussi ses solutions. Elle ne se contente donc pas seulement de nous conseiller. Elle nous met sur la bonne voie.
Un bémol néanmoins pour cette lecture. Si vous avez déjà lu d'autres titres de Dominique Loreau comme L'art de l'essentiel, vous aurez sans doute l'impression de lire des redites par moment. Rien de grave en soi car pour assimiler l'essentiel justement, l'apprentissage passe par la répétition. Prendre ce livre comme une piqure de rappel, pour ces lecteurs, est donc une bonne chose. Je fais parti de ceux-là.
February 16, 2017
Superbe livre que j'ai envie de lire toute ma vie. Une suite de conseils sur comment trouvé le bonheur sans suivre la société de consommation : " se suffire de peu". Dominique Moreau nous livre entre ces lignes et de magnifiques citations la recette du bonheur.
Si vous chercher un livre pour néo minimalistes plein de poésie et de philosophie ce livre est fait pour vous.
Si vous chercher un livre pour néo minimalistes plein de poésie et de philosophie ce livre est fait pour vous.
December 7, 2015
Książka - maskotka.
Mój wpis z 19 marca 2013 o książkach tej autorki:
http://notatkiniki.blogspot.fr/2013/0...
Mój wpis z 19 marca 2013 o książkach tej autorki:
http://notatkiniki.blogspot.fr/2013/0...
Displaying 1 - 19 of 19 reviews