„Acum, războiul în Europa de Est pune la încercare rezistența aderării la Uniunea Europeană a statelor care au îndurat regimul comunist și influența sovietică vreme de aproape 45 de ani și pune în discuție înseși validitatea și vitalitatea proiectului de unificare europeană. Dacă mi-e îngăduit, autorul acestei cărți își dorește ca toate statele și popoarele Europei să depășească cu bine această încercare, pentru ca unificarea continentului să fie deopotrivă politică, economică și culturală.
Mă bucur că lucrarea va apărea în ediția sa românească și, mai cu seamă, sunt curios să văd ce reacții va trezi unui public diferit de cel italian pentru care a fost gândită. Mai ales unui public precum cel român, aflat în interiorul acelei părți a continentului european pe care am cercetat-o din perspectivă istorică.“ — FRANCESCO GUIDA
Eu și cu istoria nu ne-am împăcat prea bine în trecut, dar când găsesc cărți de genul, care mi-o spun ca pe o poveste, aș putea citi doar cărți de genul.
A fost o lectură greoaie pe alocuri, pentru că este multă politică, imaginea țărilor ex-comuniste fiind conturată prin regimurile și persoanele politice ce au marcat istoria lor. De la nord la sud, fiecare țară care s-a aflat după Cortina de Fier este analizată de dinainte de Primul Război Mondial, în timpul lui și al celui De-al Doilea Război Mondial, după terminarea celui din urmă și începutul Războiului Rece, după căderea Cortinei și o dată cu apariția organizațiilor europene.
Marele minus al cărții este că se rezumă la partea politică și prea puțin la istorie în sine, ține mai mult să numească toate persoanele politice în loc să spună despre luptele date pentru anumite teritorii. Dar, pe de altă parte, înțeleg care i-a fost scopul, iar pentru restul ești dator să faci cercetări și singur.
Din perspectivă istorică, știu despre evenimentele care au avut loc în România în perioada prezentată și doar despre ele pot spune că au fost corecte. Despre celelalte voi mai cauta detalii, asta și pentru că felul de prezentare m-a făcut curioasă.
Este un subiect amplu, prezentat succint, dar destul de accesibil pentru ideea de popularizare a istoriei, deci nu trebuie să ai nu știu ce noțiuni de istorie ca să o poți parcurge. De altfel, dacă ești măcar puțin curios despre ce și cum au stat lucrurile în trecutul unei jumătăți de continent, vă recomand cu căldură această carte!
Rapido, molto rapido excursus nella storia dei paesi dell'Europa dell'Est dalla prima guerra mondiale a oggi. Si tratta dei paesi a est della Cortina di Ferro, quindi Cecoslovacchia, Polonia, Ungheria, Romania, Jugoslavia, Bulgaria, Albania, e le loro evoluzioni. Ci sono i paesi Baltici, ma non gli altri paesi ex-URSS, se non qualche accenno alla Moldovia e qualche notizia della Transcarpazia, oggi in Ucraina. E c'è anche la Grecia, così come nel secondo dopoguerra, anche la DDR. Nella necessaria schematicità, il libro è utile a farsi un'idea di come si sono evoluti i paesi citati e come i loro contrastati confini si sono formati come oggi li vediamo. Quindi una lettura utile. Fino a quasi la fine del libro, l'avrei classificato con sole tre stelle, la quarta se l'è guadagnata nell'esposizione del disfacimento della Jugoslavia, raccontata senza mettere sul banco degli accusati i soli e soliti serbi. Guida descrive bene come il più pulito dei leader politici ex-jugoslavi da quelle parti avesse la rogna e che il torto stava semplicemente da tutte le parti. Bene, perché questa storia dei Serbi quasi unici colpevoli e, comunque, sempre i più cattivi, non si regge da nessuna parte documentale. Veniamo a ciò che non mi è piaciuto e a qualche inesattezza: non mi è piaciuta la breve esposizione dell'esodo delle popolazioni di lingua italiana dall'Istria e dalla Dalmazia che è descritta secondo i canoni del recente revisionismo. Similmente, le violenze dei soldati sovietici in Europa vengono stigmatizzate, giustamente, ma in assenza del quadro di violenze subite dalle popolazioni aggredite da Tedeschi e Italiani. Qualche inesattezza sulla DDR, almeno nel nome (Demokratische e non Demokratik) e, soprattutto, nella sequenza temporale dell'uso degli slogan Wir sind das Volk e Wir sind ein Volk nelle manifestazioni popolari che porteranno al disfacimento della DDR. La sequenza temporale è quella nell'ordine che io riporto, come verificabile in molte fonti (oltre a essere ben marcata nella mia memoria personale) e non quella inversa riportata da Guida. L'errore è grave per il giudizio delle motivazioni di quelle manifestazioni che se ne possono trarre. Non sono in grado di dire se ci sono altre imprecisioni, possibili in una carrellata così veloce, ma queste rilevate suggeriscono che altre ci possano essere. Ciò nonostante, come detto, un libro interessante.