What do you think?
Rate this book
Cetiți-le noaptea
Poveştile sunt ca femeile. Nu ştii niciodată pentru ce-ţi plac... Despre un anume gen de femei, Villiers de L’Isle Adam spune că „c’est la femme qu’on aime à cause de la nuit”. Cred că acelaşi lucru s-ar putea spune şi despre povestirile mele. Vreţi să vă placă?
Cetiţi-le numai noaptea. Cetiţi-le noaptea sau... nu le mai cetiţi deloc.
Ion Minulescu
Cetiţi-le numai noaptea. Cetiţi-le noaptea sau... nu le mai cetiţi deloc.
Ion Minulescu
355 pages, Paperback
First published January 1, 1930
2 people are currently reading
39 people want to read
About the author
Ion Minulescu
62 books44 followersRO: Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, Bucureşti - d. 11 aprilie 1944, Bucureşti) a fost un poet şi prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Ion Minulescu este numit director general al artelor în 1922.
Născut la Bucureşti, a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Piteşti; şi-a dat bacalaureatul în 1899 la un pension particular din Bucureşti, "Brânză şi Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producţii poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Piteşti, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toţi", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeţii francezi îi schimbă însă dorinţele şi, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viaţa nouă" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai însemnate ale mişcării simboliste. În 1906, Ion Minulescu începe să publice o parte din versurile ce vor compune "Romanţele pentru mai târziu" in revista "Viata Literară si artistică" a lui Ilarie Chendi. Tot in acest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce în colaborare versuri din Albert Samain, Charles Guérin, H. Bataille, H. de Régnier, publicate in "Sămănătorul". Iarna 1906 - 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanţa, ecourile acestei şederi pe ţărmurile Mării Negre regăsindu-se în versurile lor, în minulescianele "Romante pentru mai târziu" (1908) şi în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909).
În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887 - 1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe rosii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum şi a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică inzestrată, care s-a consacrat cu devoţiune filială păstrării memoriei părinţilor ei. Urmează anii razboiului, 1916 - 1918 când soţii Minulescu se refugiază la Iaşi. După acest episod apare un nou volum de proză al lui Minulescu: "Măşti de bronz şi lampioane de porţelan" (1920).
Un an mai târziu, Minulescu îşi face debutul ca autor dramatic pe scena Nationalului se joacă piesa "Pleacă berzele" şi comedia într-un act "Lulu Popescu" (10 ianuarie).
În 1924 apare romanul "Roşu, galben şi albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieţii româneşti". Se reprezintă Omul care trebuie să moară "grotescă tragică în trei acte", publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice Cetiti-le noaptea.
La 11 aprilie, 1944, în urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu încetează din viaţă la Bucureşti şi este înmormântat la Cimitirul Bellu. Director general al artelor în Ministerul de culte şi arte. A condus publicaţiile simboliste "Revista celorlaţi" şi "Insula". A debutat cu versuri în "Povestirea vorbii". S-a format sub influenţa succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ştefan Petică şi a simboliştilor francezi şi belgieni. A mai scris proză, piese de teatru şi cronici dramatice.
EN: Ion Minulescu (January 6, 1881 – April 11, 1944) was a Romanian avant-garde poet, novelist, short story writer, journalist, literary critic, and playwright. Often publishing his works under the pseudonyms I. M. Nirvan and Koh-i-Noor (the latter being derived from the famous diamond), he journeyed to Paris
Născut la Bucureşti, a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Piteşti; şi-a dat bacalaureatul în 1899 la un pension particular din Bucureşti, "Brânză şi Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producţii poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Piteşti, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toţi", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeţii francezi îi schimbă însă dorinţele şi, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viaţa nouă" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai însemnate ale mişcării simboliste. În 1906, Ion Minulescu începe să publice o parte din versurile ce vor compune "Romanţele pentru mai târziu" in revista "Viata Literară si artistică" a lui Ilarie Chendi. Tot in acest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce în colaborare versuri din Albert Samain, Charles Guérin, H. Bataille, H. de Régnier, publicate in "Sămănătorul". Iarna 1906 - 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanţa, ecourile acestei şederi pe ţărmurile Mării Negre regăsindu-se în versurile lor, în minulescianele "Romante pentru mai târziu" (1908) şi în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909).
În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887 - 1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe rosii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum şi a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică inzestrată, care s-a consacrat cu devoţiune filială păstrării memoriei părinţilor ei. Urmează anii razboiului, 1916 - 1918 când soţii Minulescu se refugiază la Iaşi. După acest episod apare un nou volum de proză al lui Minulescu: "Măşti de bronz şi lampioane de porţelan" (1920).
Un an mai târziu, Minulescu îşi face debutul ca autor dramatic pe scena Nationalului se joacă piesa "Pleacă berzele" şi comedia într-un act "Lulu Popescu" (10 ianuarie).
În 1924 apare romanul "Roşu, galben şi albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieţii româneşti". Se reprezintă Omul care trebuie să moară "grotescă tragică în trei acte", publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice Cetiti-le noaptea.
La 11 aprilie, 1944, în urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu încetează din viaţă la Bucureşti şi este înmormântat la Cimitirul Bellu. Director general al artelor în Ministerul de culte şi arte. A condus publicaţiile simboliste "Revista celorlaţi" şi "Insula". A debutat cu versuri în "Povestirea vorbii". S-a format sub influenţa succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ştefan Petică şi a simboliştilor francezi şi belgieni. A mai scris proză, piese de teatru şi cronici dramatice.
EN: Ion Minulescu (January 6, 1881 – April 11, 1944) was a Romanian avant-garde poet, novelist, short story writer, journalist, literary critic, and playwright. Often publishing his works under the pseudonyms I. M. Nirvan and Koh-i-Noor (the latter being derived from the famous diamond), he journeyed to Paris
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 6 of 6 reviews
December 30, 2023
Nimic înspăimântător sau foarte palpitant, dar scriitura include pe alocuri unele formulări mai mult decât splendide și per ansamblu e o colecție de lecturi drăguțe și relaxante.
February 23, 2017
Fantastic short stories, caracterized firstly by their decorum : orange windows, a white tie compared to an adder (beautiful metaphor) or the sea in northern France and "l'absinthe".
On a deeper level, Minulescu's stories may well be interpreted as satirical and one of the reasons, I think, why he is rather forgotten these days and mostly untranslated into foreign languages is that the main victim of the author's allegories is his own country, Romania : the orange windows as a metaphor of populism for example.
Anyway, it was worth reading, despite my imperfect knowledge of Romanian.
On a deeper level, Minulescu's stories may well be interpreted as satirical and one of the reasons, I think, why he is rather forgotten these days and mostly untranslated into foreign languages is that the main victim of the author's allegories is his own country, Romania : the orange windows as a metaphor of populism for example.
Anyway, it was worth reading, despite my imperfect knowledge of Romanian.
October 14, 2020
Le-am adorat pe toate!
Citind toate romantele lui Minulescu, am zis sa incerc si scurtele povestiri. M-au facut sa ma simt ca si cum asteptam cuminte in jurul focului de tabara in timp ce un tovaras bun imi relata intamplari stranii pentru a ma speria.
10/10, povesti perfecte de citit sub lumina lumanarii.
Citind toate romantele lui Minulescu, am zis sa incerc si scurtele povestiri. M-au facut sa ma simt ca si cum asteptam cuminte in jurul focului de tabara in timp ce un tovaras bun imi relata intamplari stranii pentru a ma speria.
10/10, povesti perfecte de citit sub lumina lumanarii.
February 26, 2021
Mi-am întrebat fata dacă acest Ion Minculescu e acel Ion Minculescu. Pentru că aceste povestiri SF chiar păreau genul unui autor SF.
June 22, 2016
Sincer, foarte bune micile povestiri, mai bune decat 3 si cu Rezeda 4 sau Corigent la Limba Romana.
"De vorba cu necuratul" pare a fi copilul bastard al operei "Maestrul si Margareta".
Pacat ca nu exista o editie mai noua, ba chiar o traducere in limba Engleza!
"De vorba cu necuratul" pare a fi copilul bastard al operei "Maestrul si Margareta".
Pacat ca nu exista o editie mai noua, ba chiar o traducere in limba Engleza!
Read
November 29, 2012... toate bune in fara de barbierul regelui midas.
Displaying 1 - 6 of 6 reviews