Unchiul din Paris

by Aureliu Busuioc

„Avem aici romanul despărţirii de obsedantul deceniu. În paralel cu drama unchiului, se desfăşoară povestea de dragoste a nepotului cu o colegă de la medicină, ca un fel de contrapunct tematic. E o povestire agreabilă în genul unui realism cotidian eliberat de convenţionalisme, un realism relaxat şi în bună măsură dezideologizat, dar numai pe partea poveştii de dragoste a medicinistului simpatic ca tânăr din lumea nouă,
indiferent la trecut. Pe măsură ce unchiul înţelege ce s-a întâmplat în Basarabia după plecarea lui, descoperă şi nepotul rănile trecutului.”
Ion Simuț

Genres: Romanian Literature, Humor

192 pages, Paperback

First published January 1, 1973

About the author

Dramaturg, eseist, jurnalist, poet, publicist, romancier, scenarist, scriitor si traducator din Republica Moldova.
A fost redactor-sef la ziarul Tinerimea Moldovei si redactor-sef adjunct al revistei Chiparus. In 1977 a fost secretar al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Debuteaza cu placheta de versuri pentru copii La padure (1955). In acelasi an ii apare culegerea de poezii satirice Prafuri amare. A fost autorul romanelor Singur in fata dragostei (1966), ecranizat la Moldova-film , Unchiul din Paris, Pactizand cu diavolul, Spune-mi Gioni, al pieselor Radu Stefan - Intaiul si Ultimul, Si sub cerul acela. A fost de asemenea autor al mai multor scenarii de film.

Reviews

[Irina Ro · Rating 5 out of 5]

Orice carte scrisă de Aureliu Busuioc merită citită. E o moştenire extrem de valoroasă lăsată de acest autor sub forma scrierilor sale. Se citesc dintr-o răsuflare, într-un stil aparte şi captivant.

[Sanda Candy · Rating 5 out of 5]

O carte care se citește dintr-o răsuflare. E despre drama basarabenilor, rudelor plecate peste hotare, iluziei că acolo e mai bine și realitatea cruntă cu care te ciocnești.

,,Avea Philippe un cântec.... ,,Inima mea bate numai aici, printre arțari, printre stele, în Patria mea..."
- Nene Alecu, poate n-ar trebui să vorbești atât?
- Zău? Adică să tac? Și cui să spun cât de bine-i să te știi sub arțarii tăi, după atâția ani?... Ehe, Andrei, băiatule!..."

[Alecu Matraguna · Rating 4 out of 5]

Subiectul de 5*; stilul, forma și exstrasistolele literare - mai puțin pe placul meu.

[Anatolie · Rating 4 out of 5]

Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult în acest roman este umorul pe care autorul îl folosește pentru a descrie cele mai banale situații de viață sau unele personaje.