Encyclopaedic Visions: Scientific Dictionaries and Enlightenment Culture

by Richard Yeo

The eighteenth-century English dictionaries of arts and sciences claimed to contain all knowledge that a person of education should possess. Richard Yeo places these scientific dictionaries in a rich cultural framework of debate that includes the classification of knowledge, the tradition of commonplaces, the Republic of Letters, the Enlightenment public sphere, copyright issues, and the specialization of science. He examines assumptions about the organization, communication, and control of knowledge in these works. Elegantly illustrated and clearly written, Encyclopaedic Visions provides a major contribution to Enlightenment studies, the history of science, and the history of ideas in general.

358 pages, Hardcover

First published April 16, 2001

Reviews

[Valeriu Gherghel · Rating 3 out of 5]

Prea multe cărți, prea multă știință. Nu o mai putem stăpîni. Modernitatea se confruntă cu un exces textual. Prea multe cărți, prea puțin timp de citit. Care ar fi soluția? Dacă există una...

Richard Yeo arată că savanții de la începutul modernității (secolele XVII - XVIII) au crezut și au afirmat că răspunsul constă în operația abrevierii. Cunoașterea poate fi rezumată (și așezată) în enciclopedii și dicționare. De exemplu, Leibniz imaginează o lucrare enciclopedică în limbaj simbolic, care ar condensa întreaga cunoaştere. Cărturarii definesc, astfel, enciclopedia drept o „cunoaștere pe scurt”. Și asta e o iluzie. Idealul occidental poate fi definit printr-o carte (Cartea cu majusculă) care ar rezuma şi ordona cunoaşterea conţinută în toate celelalte cărţi: o astfel de carte ar preţui cât toate bibliotecile de pe pământ.

Enciclopedia visată, în noiembrie 1619, de către Descartes ar cuprinde relaţiile sistematice dintre ştiinţe, tot ce a știut vreodată omenirea, aşa cum se află în intelectul lui Dumnezeu. În vremea lui Descartes şi Leibniz, visul de a aduna întreaga cunoaştere părea, așadar, perfect posibil. Ei consideră că știința nu e perisabilă. Prin urmare, enciclopedia e un depozit de adevăruri eterne. Altfel spus: suma adevărurilor necesare, imuabile. Ideea fusese exprimată cu secole în urmă (și) de Cassiodorus (480-575), întemeietorul mănăstirii de la Vivarium: „artele liberale nu se modifică, nu cresc, nu scad”.

Această idee a fost pusă la îndoială de către Francis Bacon: conceptul de carte totală şi definitivă e greșit, pueril. La rîndul lui, Michel de Montaigne se întreabă dacă există o unitate conceptuală a științelor. Și are temei să se îndoiască...

Un volum interesant... (21.05.25.mi)