Şoimii

by Mihail Sadoveanu

O primă variantă a romanului a fost scrisă în 1901 și publicată inițial în 1902 în foileton sub titlul Frații Potcoavă, suferind ulterior mai multe modificări succesive. Acțiunea romanului se petrece în Principatul Moldovei după uciderea domnitorului Ioan Vodă cel Cumplit (1572-1574) și urcarea pe tron a lui Petru Șchiopul. Un grup de oșteni ai lui Ioan Vodă, refugiați în tabăra cazacilor zaporojeni de pe malurile Niprului, întreprind o incursiune în Moldova pentru a-l așeza pe tron pe Nicoară Potcoavă, fratele domnitorului ucis de turci, și a-l pedepsi pe trădătorul Irimia Golia.

Acțiunea din Șoimii a fost reluată, cu mici modificări, în romanul Nicoară Potcoavă (1952), publicat de autor după aproape o jumătate de secol. Subiectul celor două romane este același, dar există deosebiri semnificative de substanță între cele două cărți.Academicianul Eugen Simion scria că romanul Nicoară Potcoavă nu-l anulează pe cel din tinerețe și trebuie considerate ca fiind două opere literare separate.

Genres: Romanian Literature

196 pages, Paperback

First published January 1, 1904

About the author

Mihail Sadoveanu was a Romanian novelist, short story writer, journalist and political figure, who twice served as acting head of state for the communist republic (1947–1948 and 1958). He is the most prolific novelist in Romanian literature and one of the most accomplished. All his major work, however, was written before the political changes in Romania following World War II. Although Sadoveanu remained a productive author after the war, like many other writers in communist countries, he had to adjust his aesthetic to meet the demands of the communist regime, and he wrote little of artistic value between 1945 and his death in 1961.

Sadoveanu was born on 5 November 1880 in Pascani, a small town in Moldavia, to Alexandru and Profira (Ursachi) Sadoveanu.

In Anii de Ucenicie (Years of Apprenticeship, 1944) Sadoveanu recalled his special affection for his mother, who was a gifted storyteller. Her death in 1895, when she was only thirty-four, deeply disturbed Sadoveanu. In 1900, after graduating from high school, he decided to study law in Bucharest, but he soon lost enthusiasm and started missing classes. Instead, he spent most of his time writing novels and plays.

In 1901 Sadoveanu went to live in Falticeni and married Ecaterina Bâlu. Eventually the father of eleven children (including writers Profira Sadoveanu and Paul-Mihu Sadoveanu), Sadoveanu enjoyed a stable and quiet family life that was no doubt a positive influence on his writing.

Reviews

[Diana Trăncău · Rating 3 out of 5]

"Era liniște. În ziua aceea jupînița Ilinca se plimba prin florile poienii și părea și ea o floare. Trecea gînditoare prin umbre și lumini; părul ei negru licărea în soare, fluturi albi se abăteau din zbor spre ea.
Fata se gîndea la cei doi frați și nu putea înțelege ce doruri tainice își făceau cuib în sufletul ei tînăr. Nu înțelegea, dar nici nu se muncea să înțeleagă, - dorul pentru inimă e făcut. Numai gînduri stăruitoare aduceau icoanele de totdeauna. Potcoavă, întunecos și mîndru ca noaptea, totdeauna îi umplea sufleul de sfiiciune și o mișca până la lacrimi; celălalt, tînăr și vesel ca ziua primăvăratică cu soare, o umplea de voie bună și-i punea lumină și rîs în ochi. Se gîndea în singurătate la amîndoi, și ochii cînd se umbreau de o tristeță trecătoare, cînd se luminau de focuri vesele. Și parcul vechi ofta, străbătut și el de un fior tot așa de tainic ca și fiorii ce umpleau sufletul fecioarei."
"Da! îl vor chema, dar poate zadarnic îl vor chema! În ura de acum, merge încă înainte, dus de un vînt al unei vijelii care abia mai suflă; e ca un om care, repezit, trebuie să meargă pînă în fundul văii. Zadarnic caută să simtă suflarea veche, zadarnic se înșală și caută s-o aprindă, - acum alt vînt arzător îl bate și-i răscolește sufletul: o dragoste chinuitoare!
De aceea, după ce va sta vijelia urii, zadarnic poate va mai izbucni dorul șoimului de nemărginire! Îl va robi vîntul arzător al dragostei, va robi viața atît de setoasă de libertate! Potcoavă simte focul biciuindu-i simțurile și, într-o nălucire dureroasă, vede pe fata cea albă cu ochii negri."

[Razvan Banciu · Rating 3 out of 5]

Incredibil cât de prolific a putut fi Sadoveanu și, mai ales, cât de precoce în ale scrisului, romanul de față fiind publicat în premieră în 1901, sub formă de foileton, o formă deosebit de îndrăgită în Anglia și Franța secolului XIX (vezi Dickens, Hugo, Zola) care a prins pentru o perioadă și la noi.
Sadoveanu avea pe atunci 21 de ani și era o stea în plină ascensiune, dovadă fiind faptul (aflat de curând, dintr-o altă lectură) că în 1912, la înmormântarea lui Caragiale, el a fost cel ce a ținut un discurs din partea Uniunii Scriitorilor.
Romanul este unul istoric, acțiunea, grefată pe un fundal real, are loc în Moldova spre sfârșitul secolului XVI, vremuri grele, când domnii se succedau la tron mai degrabă funcție de suportul pe care îl aveau de la potentații vremii sau de la puterile străine, decât pe merit. Nicoară Potcoavă, protagonistul, încearcă să rupă acest lanț...

[Dragonu Magician · Rating 5 out of 5]

mai bine șoim