Cartea de față reprezintă o asumare polemică a unei teme pe care o considerăm esențială pentru evoluția literaturii române din ultimele decenii și pentru proiectul ei postmodern. În acest sens, nu facem istorie literară așa zicând pasivă, strict-constatativă, ci și - explicit- o demonstrație și - implicit- o declarație de program. Să fim bine înțeleși: nu vrem să spunem că literatura fără experiment nu există, dar că, în anumite momente ale istoriei culturale și în cazul anumitor tipuri de creativitate, experimentul e o dimensiune vitală, necesară și obligatorie.