"De la maxima înălțime a puterii sale, Imperiul Roman se întindea vast din deșerturile Africii până la granița cu Irlanda de nord.
Peste un sfert din populația lumii a trăit și a murit sub domnia Caesarilor."
(sau a Împăraților Romani)
Despre autor (britanic sau scoțian) nu se știu prea multe, dar poate fi dedus faptul că are o cultură de interese foarte eclectice, el având în palmares numeroase cărți de popularizare a științelor (istorie, artă, geografie etc), temele sale variind de la picturile lui Gustav Klimt sau secretele insulelor Hawaii, la biserici scufundate, locuri abandonate, istorii întunecate ale papilor, președinților americani și romanilor, neratând nici subiectul războaielor mondiale și a celui Rece. Sau probabil a scris o carte pentru orice subiect care ar putea aduce profit sau măcar venit.
Când vine vorba despre istoria romană, un autor de "cărți de pus pe măsuța de cafea" (sau mai elevat un autor de popularizare - în acest caz, a istoriei) are de unde alege. Iar dacă alege să pună efectiv accentul pe partea întunecată a unor oameni (implicit coruptibili - doar conduceau practic zeci de țări) care au stăpânit unul dintre cele mai întinse și puternice imperii din istorie, cartea se va scrie aproape singură. Evident, din alte cărți. Sau surse istorice - chiar dacă autorul reușește să nu menționeze niciun titlu în bibliografia de studiat, pentru cei versați în acest subiect izvoarele sunt evidente: Suetoniu în principal, un pic de Dio Cassius, și poate ceva Titus Livius - fiecare zvon, fiecare calomnie, fiecare bârfă menționată cel puțin o dată le prezentăm ca adevăruri aproape adevărate, paginăm textul și apăsăm print. Cu toate acestea, cartea este chiar informativă, la un nivel bazic, chiar dacă trebuie filtrată serios cu niște opere academice pentru a interpreta anumite aspecte mai controversate - iar ilustrațiile (numeroase, lucioase și imense) ajută proporțional la parcurgerea mai rapidă a ei.
În concluzie, nu este o operă de calitate îndoielnică, doar că se nișează inutil doar pe împărații "răi", iar peste cei considerați mai "buni" (de exemplu - Traian, Marcus Aurelius, Nerva, Hadrian) autorul trece rapid și pasager în câteva rânduri. Probabil sfatul cel mai potrivit ar fi să folosiți cartea ca album de ilustrații :)