What do you think?
Rate this book
Căderea Constantinopolelui vol.2
477 pages, Hardcover
Published January 1, 2007
79 people want to read
About the author
Vintilă Corbul
43 books66 followersVintilă Corbul s-a născut la 26 mai 1916 în București și provine dintr-o familie foarte bogată. Sofia, mama acestuia, deținea acțiuni la diverse bănci și studiouri de film americane, motiv pentru care vizitele în Statele Unite ale Americii erau experiențe curente. Constantin Popescu Corbul, tatăl adoptiv al autorului, provine dintr-o mică, dar înstărită familie boierească; deținea multe proprietăți în București și în țară, podgorie la Drăgășani și chiar un grajd cu cai de curse. Lui Vintilă Corbul i s-a sugerat de către părinți că tatăl său vitreg este de fapt tatăl natural. C.P. Corbul s-a căsătorit cu Sofia, mama lui Vintilă, după divorțul acesteia de Mihail Economu, și i-a adoptat imediat copilul. Astfel se explică numele complet al autorului: Vintilă Dumitru Economu Popescu Corbul.
Deși visa să devină ambasador, la îndemnul părinților, Vintilă Corbul urmează cursurile Facultății de Drept și devine magistrat. În paralel, pentru a-și alimenta propria pasiune, urmează Facultatea de Litere și Filozofie - secția Istorie. La doar 23 de ani, imediat după absolvirea facultății, Vintilă Corbul se angajează judecător.
Fiind un "răzvrătit", se căsătorește cu Ana Stoenescu, fata unui simplu muncitor.
Vintilă Corbul a fost, în al II-lea Război Mondial, locotenent de artilerie antiaeriană și, ulterior, pilotul comandantului forțelor aeriene române.
După război, toate proprietățile familiei sunt confiscate. Vintilă Corbul și familia sa sunt evacuați și forțați să locuiască în bucătăria unui imobil șubrezit, într-una din cele patru camere locuite de patru familii. Diplomele sale nu mai sunt „valabile”; este exclus din magistratură din cauza originii sale burgheze și a arestării tatălui său de către comuniști. Ocupă un post de bibliotecar, la o bibliotecă de cartier, dar este dat afară din aceleași motive, după numai 6 luni. Vintilă Corbul, licențiat în istorie și magistrat, ajunge muncitor necalificat și, ulterior, inginer la ICAB (Întreprinderea Canal și Apă București), unde lucrează aproape 15 ani. La scurt, timp Ana Stoenescu divorțează și fuge cu un evreu bogat, în Los Angeles.
Câțiva ani mai târziu se căsătorește cu Ioana Sân-Giorgiu, fiica scriitorului legionar Ion Sân-Giorgiu, ce fusese judecat și condamnat la moarte de regimul comunist. Ioana Sân-Giorgiu a fost dată afară de la Conservatorul de Arte Dramatice și se vede obligată să se angajeze muncitoare necalificată într-o fabrică de cuțite. Pentru a-și completa modestul venit, tânăra familie începe să traducă opere literare din limbile franceză și engleză.
Din cauza condițiilor grele de muncă, Vintilă Corbul se îmbolnăvește de tuberculoză oculară, intră în concediu medical și rămâne acasă. În perioada de aproape 2 ani în care își tratează boala, începe din nou să scrie la aproape 30 de ani de la apariția ultimului său roman. Idolii de aur - Dinastia Sunderland -Beauclair (3 volume) dă startul succeselor, cartea fiind editată mai târziu în franceză și poloneză. Din acel moment nu a mai fost nevoit să se angajeze.
În timp ce scria Căderea Constantinopolelui, cartea ce îl va lansa definitiv, Vintilă Corbul primește o lovitură foarte puternică. Ioana moare răpusă de cancer la numai 35 de ani, iar autorul este marcat definitiv și nu se mai căsătorește niciodată.
Vintilă Corbul a părăsit ilegal România în 1979, în plină glorie, împreună cu Eugen Burada.
S-au mutat într-un mic orășel lângă Paris, iar Vintilă Corbul a locuit până la moarte în același loc în care s-a stabilit. Multe dintre titlurile sale au fost editate în franceză, poloneză, rusă, arabă.
Deși visa să devină ambasador, la îndemnul părinților, Vintilă Corbul urmează cursurile Facultății de Drept și devine magistrat. În paralel, pentru a-și alimenta propria pasiune, urmează Facultatea de Litere și Filozofie - secția Istorie. La doar 23 de ani, imediat după absolvirea facultății, Vintilă Corbul se angajează judecător.
Fiind un "răzvrătit", se căsătorește cu Ana Stoenescu, fata unui simplu muncitor.
Vintilă Corbul a fost, în al II-lea Război Mondial, locotenent de artilerie antiaeriană și, ulterior, pilotul comandantului forțelor aeriene române.
După război, toate proprietățile familiei sunt confiscate. Vintilă Corbul și familia sa sunt evacuați și forțați să locuiască în bucătăria unui imobil șubrezit, într-una din cele patru camere locuite de patru familii. Diplomele sale nu mai sunt „valabile”; este exclus din magistratură din cauza originii sale burgheze și a arestării tatălui său de către comuniști. Ocupă un post de bibliotecar, la o bibliotecă de cartier, dar este dat afară din aceleași motive, după numai 6 luni. Vintilă Corbul, licențiat în istorie și magistrat, ajunge muncitor necalificat și, ulterior, inginer la ICAB (Întreprinderea Canal și Apă București), unde lucrează aproape 15 ani. La scurt, timp Ana Stoenescu divorțează și fuge cu un evreu bogat, în Los Angeles.
Câțiva ani mai târziu se căsătorește cu Ioana Sân-Giorgiu, fiica scriitorului legionar Ion Sân-Giorgiu, ce fusese judecat și condamnat la moarte de regimul comunist. Ioana Sân-Giorgiu a fost dată afară de la Conservatorul de Arte Dramatice și se vede obligată să se angajeze muncitoare necalificată într-o fabrică de cuțite. Pentru a-și completa modestul venit, tânăra familie începe să traducă opere literare din limbile franceză și engleză.
Din cauza condițiilor grele de muncă, Vintilă Corbul se îmbolnăvește de tuberculoză oculară, intră în concediu medical și rămâne acasă. În perioada de aproape 2 ani în care își tratează boala, începe din nou să scrie la aproape 30 de ani de la apariția ultimului său roman. Idolii de aur - Dinastia Sunderland -Beauclair (3 volume) dă startul succeselor, cartea fiind editată mai târziu în franceză și poloneză. Din acel moment nu a mai fost nevoit să se angajeze.
În timp ce scria Căderea Constantinopolelui, cartea ce îl va lansa definitiv, Vintilă Corbul primește o lovitură foarte puternică. Ioana moare răpusă de cancer la numai 35 de ani, iar autorul este marcat definitiv și nu se mai căsătorește niciodată.
Vintilă Corbul a părăsit ilegal România în 1979, în plină glorie, împreună cu Eugen Burada.
S-au mutat într-un mic orășel lângă Paris, iar Vintilă Corbul a locuit până la moarte în același loc în care s-a stabilit. Multe dintre titlurile sale au fost editate în franceză, poloneză, rusă, arabă.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 9 of 9 reviews
December 13, 2021
Căderea constantinopolului-Vintilă Corbul
Vol.1-765 pagini
Vol.2-477 pagini
Corbul ne prezintă o carte de istorie diferită de manualele școlare, mai artistică și mai plină de viață. Și, ca urmare, totul este mult mai tangibil, mai real. Bizantinii au avut un ghinion crunt - dacă nu ar fi fost câteva accidente nefericite, ar fi putut respinge asediul din acea zi, Mehmet și soldații săi ar fi fost dezorientați și astfel nu s-ar fi știut cum mergeau lucrurile mai departe. Mulți au spus că acesta nu e ghinion ci pedeapsa lui Dumnezeu pentru răutatea lor.
Căderea glorioasei capitale a bizantintului, este o poveste tristă despre lașitatea și slăbiciunea umană, lipsa de dorință de a veni în ajutorul unui vecin ce s-a bazat pe prezumția „poate că o să scape”. Astăzi, povestea căderii Constantinopolului ne cufundă în groază și uimire nu atât prin natura sa sângeroasă și dramatică, cât prin relevanța și ecourile nesfârșite din prezent. Politică la nivel înalt, compromisuri și jocuri nesfârșite, promisiuni făcute în grabă pe care nimeni nu avea de gând să le îndeplinească, manifestări rare de curaj și eroism, indiferență totală față de soarta oamenilor obișnuiți – cam asta ne reprezintă Vintilă Corbul. În seria autorului nu am descoperit doar aceiași părere conform căruia Constantinopolul a plătit pentru păcatele și excesul său, dar ne prezintă căderea lui nu numai logică, ci și cumplită, nedreaptă în sensul cel mai cumplit. Istoria acelor timpuri a împărțit oamenii, făcându-i mult mai individualiști și egoiști, mai corupți. Spre deosebire de majoritatea istoricilor, autorul nu ne prezintă venerația sacră a Renașterii ci ne prezintă o lume crudă, ostilă, în care oamenii se vând iar bijuterile regale devin doar sticlă și fier poleit. Corbul consacră mult spațiu din cartea lui problemelor de credință și luptei pentru credință. Poate că tocmai pierderea credinței de către bizantini este, în opinia sa, principalul motiv al morții lor la fel cum credința sultanului Mehmed în corectitudinea intențiilor și pretențiilor sale a dus la victoria completă și absolută a necredincioșilor.
Locuitorii din Constantinopolul acelor vremuri își merita cu desăvârșire tot respectul, rezistența lor eroică față de hoardele inamice m-a uimit pur și simplu. Uneori, am uitat adevărata istorie și am vrut ca ei să reușească, victoria să fie a lor. Dar apoi mi-am amintit adevărata istorie... Eroismul locuitorilor, trădarea Occidentului, cruzimea turcilor, ticăloșia negustorilor totul este atât de răsucit și impresat cu intrigi și bârfe din întreagă lume a acelei perioade.
Desi împânzită cu nume istorice, date istorice, multe țări/ imperii, cărțile lui Vintilă Corbul sunt un deliciu ce trebuie savurat în doze mici. O carte foarte bună cu o linie foarte fină între realitate și ficțiune care iți poate deschide mult mai bine conostintele. O să recomand cu drag cărțile autorului și sper să fie cât mai mulți care îl vor citi. Din punctul meu de vedere, acest autor trebuie citit în doze mici, treptat și cu mintea limpede pentru a cuprinde toată lumea ce ne-o înfățișează.
Vol.1-765 pagini
Vol.2-477 pagini
Corbul ne prezintă o carte de istorie diferită de manualele școlare, mai artistică și mai plină de viață. Și, ca urmare, totul este mult mai tangibil, mai real. Bizantinii au avut un ghinion crunt - dacă nu ar fi fost câteva accidente nefericite, ar fi putut respinge asediul din acea zi, Mehmet și soldații săi ar fi fost dezorientați și astfel nu s-ar fi știut cum mergeau lucrurile mai departe. Mulți au spus că acesta nu e ghinion ci pedeapsa lui Dumnezeu pentru răutatea lor.
Căderea glorioasei capitale a bizantintului, este o poveste tristă despre lașitatea și slăbiciunea umană, lipsa de dorință de a veni în ajutorul unui vecin ce s-a bazat pe prezumția „poate că o să scape”. Astăzi, povestea căderii Constantinopolului ne cufundă în groază și uimire nu atât prin natura sa sângeroasă și dramatică, cât prin relevanța și ecourile nesfârșite din prezent. Politică la nivel înalt, compromisuri și jocuri nesfârșite, promisiuni făcute în grabă pe care nimeni nu avea de gând să le îndeplinească, manifestări rare de curaj și eroism, indiferență totală față de soarta oamenilor obișnuiți – cam asta ne reprezintă Vintilă Corbul. În seria autorului nu am descoperit doar aceiași părere conform căruia Constantinopolul a plătit pentru păcatele și excesul său, dar ne prezintă căderea lui nu numai logică, ci și cumplită, nedreaptă în sensul cel mai cumplit. Istoria acelor timpuri a împărțit oamenii, făcându-i mult mai individualiști și egoiști, mai corupți. Spre deosebire de majoritatea istoricilor, autorul nu ne prezintă venerația sacră a Renașterii ci ne prezintă o lume crudă, ostilă, în care oamenii se vând iar bijuterile regale devin doar sticlă și fier poleit. Corbul consacră mult spațiu din cartea lui problemelor de credință și luptei pentru credință. Poate că tocmai pierderea credinței de către bizantini este, în opinia sa, principalul motiv al morții lor la fel cum credința sultanului Mehmed în corectitudinea intențiilor și pretențiilor sale a dus la victoria completă și absolută a necredincioșilor.
Locuitorii din Constantinopolul acelor vremuri își merita cu desăvârșire tot respectul, rezistența lor eroică față de hoardele inamice m-a uimit pur și simplu. Uneori, am uitat adevărata istorie și am vrut ca ei să reușească, victoria să fie a lor. Dar apoi mi-am amintit adevărata istorie... Eroismul locuitorilor, trădarea Occidentului, cruzimea turcilor, ticăloșia negustorilor totul este atât de răsucit și impresat cu intrigi și bârfe din întreagă lume a acelei perioade.
Desi împânzită cu nume istorice, date istorice, multe țări/ imperii, cărțile lui Vintilă Corbul sunt un deliciu ce trebuie savurat în doze mici. O carte foarte bună cu o linie foarte fină între realitate și ficțiune care iți poate deschide mult mai bine conostintele. O să recomand cu drag cărțile autorului și sper să fie cât mai mulți care îl vor citi. Din punctul meu de vedere, acest autor trebuie citit în doze mici, treptat și cu mintea limpede pentru a cuprinde toată lumea ce ne-o înfățișează.
April 16, 2021
După ce trecu prin faţa sa ultimul regiment de cavalerie din ariergarda forţelor expediţionare otomane, Yakub-Paşa întoarse calul şi se îndreptă spre poarta militară a Adrianopolelui. Padişahul îi poruncise să rămână în Capitală, spre a supraveghea de acolo, de la centru, reţeaua-i de agenţi secreţi răspândiţi atât înlăuntrul imperiului, cât şi dincolo de graniţele sale. Yakub se socotea uneori asemenea unui păianjen care pândeşte din mijlocul pânzei ţesute cu sârg tot ce se întâmplă la periferie, spre a acţiona cu promptitudine.
Înfiorat de frigul neobişnuit în acel prag de primăvară, îşi strânse mantaua în jurul corpului. La birou îl aşteptau tot felul de probleme complicate, care se cereau a fi rezolvate grabnic. Se opri în faţa clădirii mohorâte care adăpostea sediul serviciului secret, descălecă şi urcă scările de la intrare, în vreme ce santinelele îi dădură onorul.
Ajuns în cabinetul său de lucru, chemă pe ofiţerul de serviciu.
— L-ai convocat pe Kaligas, aşa cum ţi-am ordonat?
— L-am convocat, Luminăţia Ta. Aşteaptă în anticameră.
— Să intre!
Peste câteva clipe, grecul Kaligas se ivi, ploconindu-se servil.
— Kaligas, am o treabă pentru tine, îi vorbi Yakub. Dacă te descurci bine, te umplu de bani.
— Am să-mi dau toată silinţa, stăpâne.
— Am nevoie de un om de nădejde pe care să-l trimit la Constantinopole, în taină, spre a-mi furniza de acolo informaţii asupra mişcărilor de trupe ale inamicului.
Înfiorat de frigul neobişnuit în acel prag de primăvară, îşi strânse mantaua în jurul corpului. La birou îl aşteptau tot felul de probleme complicate, care se cereau a fi rezolvate grabnic. Se opri în faţa clădirii mohorâte care adăpostea sediul serviciului secret, descălecă şi urcă scările de la intrare, în vreme ce santinelele îi dădură onorul.
Ajuns în cabinetul său de lucru, chemă pe ofiţerul de serviciu.
— L-ai convocat pe Kaligas, aşa cum ţi-am ordonat?
— L-am convocat, Luminăţia Ta. Aşteaptă în anticameră.
— Să intre!
Peste câteva clipe, grecul Kaligas se ivi, ploconindu-se servil.
— Kaligas, am o treabă pentru tine, îi vorbi Yakub. Dacă te descurci bine, te umplu de bani.
— Am să-mi dau toată silinţa, stăpâne.
— Am nevoie de un om de nădejde pe care să-l trimit la Constantinopole, în taină, spre a-mi furniza de acolo informaţii asupra mişcărilor de trupe ale inamicului.
April 22, 2021
Volume 2 of this magisterial work is limited in time to the approximately two months in 1453, the siege itself plus a few days after the complete conquest of the city. Nevertheless, it continues the breathtaking pace of the narrative as established in Volume 1, only that the cast of characters shrinks considerably as the setting zooms in on Constantinopole itself. The author throws in a few digressions at various courts and locales around Europe, where the fate of Byzantium is discussed and then shrugged off, however these are few and short. The real action happens as the forces of Mehmed II surround the city and launch an all-out siege, which the Byzantines are able to withstand for almost two months, but at a terrible cost. With no help from the outside, eventually the resistance is broken and the Ottomans pour into the city, where they loot, pillage and enslave while committing unspeakable atrocities. The ruthless cruelty of the Sultan is highlighted in multiple instances, but the one where he decides the bloody fate of the only woman he was presumably attracted to stands out above all. The violent aftermath of the fall of Constantinopole is used to great effect in this book to remind us once again of the unimaginable loss resulting from this key event in history, where the greatest achievements of a millennial civilization were savagely destroyed with the approval of the very leader who had offered to protect them had the city surrendered without a fight.
June 26, 2024
O excelentă carte cu reale valențe istorice și literare, extrem de bine apreciată și de cititorii acestui site; un rating mediu de 4.76 (stricat întrucâtva de subsemnatul...) este, vorba francezului, top of the top, iar poziția sa se justifică pe deplin.
Acțiunea este interesantă, personajele sunt colorate și bine conturate, lungimea romanului nu apare ca o povară, ci, dimpotrivă, ca un fel de răsplată pentru cititorul curios. Și mai există ceva, sentimentul că ai în față o lectură de cea mai bună calitate. Balzac probabil c-ar fi fost mai introspectiv, Barbara Tuchman mai frustă, dar un (de exemplu) Alexandre Dumas cred că și-ar fi dorit și el să producă un asemenea roman...
Acțiunea este interesantă, personajele sunt colorate și bine conturate, lungimea romanului nu apare ca o povară, ci, dimpotrivă, ca un fel de răsplată pentru cititorul curios. Și mai există ceva, sentimentul că ai în față o lectură de cea mai bună calitate. Balzac probabil c-ar fi fost mai introspectiv, Barbara Tuchman mai frustă, dar un (de exemplu) Alexandre Dumas cred că și-ar fi dorit și el să producă un asemenea roman...
December 5, 2023
Unul dintre cele mai bune romane citite vreodată. O carte complexa, povestita într-un mod extrem de plăcut. Deși exista numeroase fire narative, Vintila Corbul a reușit sa creeze o lectura foarte ușor de citit și imposibil de lăsat din mana. Recomand oricui este pasionat de subiect și nu numai.
October 11, 2018
"Nu există viaţă fără de sfârşit."
April 15, 2019
Amazing!
March 2, 2024
O carte incredibil de buna. Te tina in suspans pana la final si reuseste sa iti dea o urma de speranta ca poate inevitabilul nu se va petrece.. :)
October 18, 2025
O lectură splendidă!
Displaying 1 - 9 of 9 reviews