101 cărți românești de citit într-o viață

by Eugen Istodor

Aceasta este istoria literaturii romane a la Istodor. Ce se mai poate citi astazi din literatura romana de la origini pina in prezent? "Lista Istodor" contine 101 titluri, comentate scurt si cuprinzator, "amestecind arome, carti si tarii", si recomandate prin cite o "declaratie de dragoste" luata de la oameni dintre cei mai diferiti, de la taximetristi la filosofi. O adevarata aventura. Cinci-sase ani de citit sistematic, insemnind peste o mie de volume, cele mai multe parcurse cap-coada, altele doar rasfoite. Un instrument carti alese, asezate in ordinea cronologica a aparitiei lor si prezentate succint. O carte ce nu se poate incheia nicicind, ea cuprinzind si un top, alcatuit de cite un specialist, al celor mai bune lucrari din domenii umaniste (istorie, sociologie, stiinte politice, filosofie-logica, filosofie, religie-teologie). Aceasta carte este un Cadou facut celor ce-si iubesc valorile.

Genres: Nonfiction, Romanian Literature

280 pages, Kindle Edition

First published January 1, 2012

About the author

Eugen Istodor este jurnalist, absolvent al Facultății de Litere, Universitatea din București. Doctor în sociologie, cu o cercetare despre umor coordonată de profesorul Vintilă Mihăilescu. Între 1990 și 2011 a fost senior editor al publicației Cațavencu, săptămînal incomod, devenită din 1992 Academia Cațavencu, și semnatar al rubricilor de interviu și reportaj. Între 2011 și 2014 a fost reporter la săptămînalul Cațavencii. A colaborat cu Cotidianul și cu Dilema veche și este fondatorul secțiunii Perspektiva de pe HotNews.ro. Este cadru didactic la Departamentul de Științe ale Comunicării din cadrul Facultății de Litere. De același autor la Editura Polirom: Viețașii de pe Rahova (2005, 2008), Cartea vieții mele (2007), Dicționarul ideilor fixe. După 20 de ani (2009), 101 cărți românești de citit într-o viață (2012) și Cațavencii și tribul lor (2018).

Reviews

[Lavinia · Rating 3 out of 5]

Nu știu cît de necesară era o carte ca asta (dacă există 1001 cărți de citit într-o viață, de ce n-ar fi și 101 românești?), dar dacă luăm de bun argumentul lui Istodor cu generația Facebook, poate că da, era. Structura e simplă: Istodor prezintă cartea (uneori te mai trimite la o alta, un film sau o muzică - ceea ce mi-a plăcut), după care un cineva (de la șoferi de taxi și maiștri la domnițe din PR, jurnaliști și profesori) spune de ce i-a plăcut lui/ei cartea. Sigur, aș putea cîrcoti vizavi de alegeri. Prea mult Cărtărescu, Liiceanu & Boia.

Altfel, Istodor a scris o carte foarte bună, autobiografică, Cartea vieții mele, de o cu totul altă factură, foarte interesantă.

2.5*

[Ana · Rating 3 out of 5]

O selecţie de cărţi interesante expuse în ordinea cronologică a apariţiei lor. Cred că voi citi cel puţin 100 din ele.

[readnighter · Rating 1 out of 5]

O idee bună. Din (prea) bogata ofertă de carte de pe piața românească cine mai are timp să caute cărți bune scrise de români? Cartea încearcă să introducă cititorul în fenomenul „cărții românești”, iar lista întocmită de autor e chiar considerată a fi citibilă în cinci-șase ani („de citit sistematic”).

Partea slabă e chiar prezentarea cărților. E ca și când autorul și-a tras niște notițe personale la sfârșitul lecturilor cărților prezentate iar acum a decis să le publice. Dacă se întâmplă să fi citit o carte în prealabil, prezentarea capătă ceva noimă (nu prea mult), dar altfel rămâi ignorant de ce cartea respectivă ar fi bună de citit.

O astfel de carte motivațională pentru lectură necesită nu doar abilități critice ci și puțin fler comercial, care - regretabil - îi lipsește autorului.

Dacă vreți să vă faceți o idee „distinctă și clară” despre piața de carte românească ori să vă motivați pentru lectura autorilor români, istoria „a la Istodor” - în opinia mea - nu e o recomandare.

[Miss · Rating 4 out of 5]

Dupa cum zice si autorul: "101 carti? Fiindca n-avem 1.001."

[Bookaholic]

Volumul conţine, după cum suntem anunţaţi încă din titlu, 101 de volume, „lista lui Istodor”, alese în funcţie de gusturile autorului, dar şi în funcţie de recomandările unor „specialişti umanişti”: Lucian Boia pentru istorie, Vintilă Mihăilescu pentru sociologie-antropologie, Cristian Preda pentru ştiinţe politice etc. În legătură cu titlurile alese, se poate spune că, în primul rând, e vorba de o alegere subiectivă, personală. În al doilea rând, lista, ca orice listă, clasificare, top etc., este una deschisă, o carte duce la o altă carte, o poveste la o altă poveste – o experienţă prin care autorul însuşi a trecut în timpul lecturilor sale:



„M-am pierdut în Istoria lui Cantemir, în Craii lui Mateiu precum într-o junglă. Ieşisem sălbăticit, de nerecunoscut, fermecat. Craii pierzaniei mi-au chemat Levantul, dar şi iubirea Patului lui Procust, Levantul m-a trimis spre Văcăreşti şi Eminescu, iar Patul m-a aruncat în braţele Rusoaicei…” (cronică: http://bookaholic.ro/lista-istodor-a-...)