Poeme 1964-2004

by Ana Blandiana

Antologia de poeme a Anei Blandiana cuprinde patru decenii de poezie, de la volumul de debut, Persoana întîia plural (1964), la Refluxul sensurilor (2004). Ea reprezintă o dovadă, dacă mai era nevoie, că poezia sa, alcătuită din elanuri frânte şi dintr-o perpetuă uimire în faţa miracolului existenţei, a intrat definitiv în galeria Poeziei romaneşti. Fiecare pagină a antologiei este astfel întâlnirea cu o sensibilitate pentru care tot ce există pe lume devine semn, metaforă a unui tremur interior al fiinţei care se cere eliberat, fie într-o şoaptă, fie într-un strigăt.

Genres: Poetry, Romanian Literature, Romania, Classics, Fiction

384 pages, Paperback

First published January 1, 1974

About the author

Ana Blandiana, pe numele ei civil Otilia Valeria Coman, (n. 25 martie 1942, Timișoara) este o scriitoare și luptătoare pentru libertate civică în România. Înainte de revoluția din 1989, faimoasă disidentă și apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceaușescu prin declarații publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă și unor publicații din străinătate.
Ana Blandiana s-a implicat în viața civică printr-o serie de acțiuni în cadrul Alianței Civice. În prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, cu un centru de cercetare care organizează anual conferințe, sesiuni științifice și expoziții pe tema fenomenului totalitar.

Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944 familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România preotul Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj.
Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.
Tatăl poetei a murit într-un accident de mașină în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenția politică.
După absolvirea facultății, Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj.

De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universități, academii, organizații culturale — mai multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări europene și a participat la congrese și festivaluri de poezie. În afara volumelor menționate, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca și nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde în principalele țări europene.

Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București, 1982; Premiul Internațional "Gottfried von Herder", Viena, 1982; Premiul Național de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul Internațional "Vilenica", 2002.

Reviews

[Andrei Tamaş · Rating 4 out of 5]

Trei stelute pentru opera in sine si -daca se pune- o steluta pentru sensibilitatea si frumusetea autoarei.

[Alex · Rating 1 out of 5]

Sincer, îmi pare atât de rău că n-am putut să rezonez cu poemele scrise de Ana Blandiana. Pur și simplu nu sunt pe gustul meu, asta-i concluzia. Fără resentimente, a fost o expriență ce n-a fost nici plăcută, nici neplăcută ci doar existentă pe cale să se piardă în neant asemeni celor obișnuite.

Dacă ne-am ucide unul pe altul (aka singurl poem care mi-a plăcut)

Dacă ne-am ucide unul pe altul
Privindu-ne în ochi,
În ochii noştri în jurul cărora
Genele stau ca o coroană de spini
Care-ncunună definitiv
Orice privire,
Dacă ne-am ucide, după ce ne-am privit
Cu dragoste fără de ţărm în ochi,
Şi, cunoscându-te, ţi-aş spune:
Mori,
Mori, dragul meu,
Va fi atât de bine,
Vei rămâne numai cu mine,
Tu, cel născut din cuvânt,
Vei cunoaşte gust de pământ,
Vei simţi ce frumoase sunt rădăcinile
Împletindu-ţi prin ele mâinile,
Cu nenţeleasa bucurie
De-a nu mai fi pentru vecie...
Şi, mângâindu-mă, mi-ai spune:
Mori, draga mea,
Iubita mea cu frunte de octombrie
Cuprinsă ca-n icoane
De nimb rotund de moarte,
Mori,
Lasă-ţi culorile în flori,
Pletele lungi cărărilor
Şi ochii luciu mărilor,
Să ştii
De unde să le iei,
Când vei veni...
Dac-am muri deodată împreună
Ucigaş fiecare şi victimă,
Salvator şi salvat,
Privindu-ne fără-ncetare-n ochi,
Mult după ce nu vom vedea...

https://open.spotify.com/track/2eCNjo...

[Alisu' · Rating 4 out of 5]

"Sfîrşitul lumii dac-ar fi să fie
Ce-ar fi mai mult decît explozia-n vînt
A unui glob de păpădie
Care dispare semănînd?"

[Marcela · Rating 3 out of 5]

If you are going to read just one book by Blandiana, this is definitely not the one. Go to the wonderful "My Native Land A4". I felt I was reading someone completely different here.

[delia]

Sint
asemenea
nisipului clepsidrei
care
poate fi timp
numai
in
cadere.

[ines · Rating 4 out of 5]

cred ca cu ea si stanescu am inceput sa citesc poezii acum cativa ani si chiar imi sunt foarte dragi poemele ei

[Anisoara Laura Mustetiu · Rating 5 out of 5]

Unforgettable Ana Blandiana... Excellent read!

[Socrate · Rating 4 out of 5]

Descintec de ploaie

Iubesc ploile, iubesc cu patima ploile,

Innebunitele ploi si ploile calme,

Ploile feciorelnice si ploile-dezlantuite femei,

Ploile proaspete si plictisitoarele ploi fara sfirsit,

Iubesc ploile, iubesc cu patima ploile,

Imi place sa ma tavalesc prin iarba lor alba, inalta,

Imi place sa le rup firele si sa umblu cu ele in dinti,

Sa ameteasca, privindu-ma astfel, barbatii.

Stiu ca-i urit sa spui “Sint cea mai frumoasa femeie”,

E urit si poate nici nu e adevarat,

Dar lasa-ma atunci cind ploua,

Numai atunci cind ploua,

Sa rostesc magica formula “Sint cea mai frumoasa femeie”.

Sint cea mai frumoasa femeie pentru ca ploua

Si-mi sta bine cu franjurii ploii in par,

Sint cea mai frumoasa femeie pentru ca-i vint

Si rochia se zbate disperata sa-mi ascunda genunchii,

Sint cea mai frumoasa femeie pentru ca tu

Esti departe plecat si eu te astept,

Sint cea mai frumoasa femeie si stiu sa astept

Si totusi astept.

E-n aer miros de dragoste viu,

Si toti trecatorii adulmeca ploaia sa-i simta mirosul,

Pe-o asemenea ploaie poti sa te-ndragostesti fulgerator,

Toti trecatorii sint indragostiti,

Si eu te astept.

Doar tu stii -

Iubesc ploile,

Iubesc cu patima ploile,

Innebunitele ploi si ploile calme,

Ploile feciorelnice si ploile-dezlantuite femei…

[Nan Tan · Rating 5 out of 5]

清新、透明、神秘

[Ioan Mosincat · Rating 3 out of 5]

Placuta si sensibila poezia Anei Blandiana.

[Diana · Rating 4 out of 5]

Îmi place stilul și pot spune că unele poezii chiar m-au surprins foarte plăcut, însă cred că nu am ales volumul potrivit. Voi mai încerca și alte volume alea autoarei cu siguranță.

[Vlad · Rating 1 out of 5]

Nu mia placut

[Matteja LV · Rating 3 out of 5]

Not my style of poetry, pretty sad songs.

[Ştefan Bolea · Rating 1 out of 5]

No trace of literary talent.