Limba materna

by Vassilis Alexakis

O identitate care se ţese prin revenirea în ţara natală şi redescoperirea misterelor antice.

Pavlos se reîntoarce la Atena fără vreun motiv anume şi fără a-şi rezerva biletul înapoi spre Paris, oraşul în care trăieşte şi în care lucrează de mai mult de 20 de ani. Astfel, îşi redescoperă originile, regăseşte locul şi cultura din care se trage, încercând să elucideze un mister de care depind, se pare, toate incertitudinile sale: care este sensul faimoasei litere epsilon, inscripţionate cândva la intrarea în Templul lui Apollo de la Delfi? Nu va neglija nicio pistă, în încercarea lui de a soluţiona enigma: străbate toată partea estică a Greciei, intră în vorbă deopotrivă cu arheologi şi taximetrişti, discută cu fabulatoriul său tată, încearcă să înţeleagă tăcerea mamei sale absente. Nu este aceeaşi tăcere pe care i-o evocă litera E? Pavlos caută febril, dar - pe de altă parte - nu se grăbeşte de fapt să descopere răspunsul. Trăieşte odată cu enigma, trăieşte prin ea, pentru că, la urma urmei, rostul scriiturii nu este acela de a risipi, ci de a multiplica misterele, nu-i aşa?
Propria lui limbă maternă, ta ellenika, începe cu litera E.

Limba maternă nu este neapărat un roman de acţiune, ci unul de reflecţie, o poveste a cărei miză este regăsirea de sine, ca o călătorie miraculoasă înapoi în timp, înspre o Antichitate din care ne-am hrănit şi din care continuăm să trăim.

Limba maternă este opera unui om aflat la vârsta maturităţii, care-şi pune aceleaşi întrebări vechi de când lumea: Cine sunt? Care este locul meu în lume? Probleme tipic adolescentine altfel, asupra cărora revii însă pentru că – inconştient sau conştient – oamenilor le place să-şi rescrie povestea vieţii. Faci un pas înapoi îndeosebi la maturitate, atunci când trecutul apare dintr-odată ca obârşie a prezentului şi viitorului. Este poate singurul moment în care începutul şi sfârşitul se pot întâlni cu adevărat şi par a coexista. Călătoria înspre trecut, prin ţara natală Grecia, echivalează aici cu remodelarea propriei fiinţe.

Genres: Greece, France, Novels, Fiction

295 pages, Paperback

First published January 1, 1995

About the author

(Greek: Βασίλης Αλεξάκης)

Vassilis Alexakis is a Greek-French writer and self-translator of numerous novels in Greek, his mother tongue, and French.

Reviews

[Razvan Banciu · Rating 2 out of 5]

Domnul Vasilică Vasiliu nu-i nicidecum Shakespeare, Balzac, nici măcar Sandra Brown, așa că o steluță a căzut din prima, ca luată de vânt.
Apoi, volumul de față e un cocktail, cu ingrediente de calitate uneori îndoielnică și puține pasaje demne de reținut (unul dintre ele ar fi micul discurs al fratelui Costas depre dragoste). Terzio, și poate cel mai important, personajul principal este orgolios, egoist, răutăcios, fatalist, (ușor...) obsedat sexual, genul ce nu poate/nu știe să culeagă ce-i mai bun în viață.

Așadar, două steluțe, și acelea cam anemice, sunt chiar mai multe decât ar recomanda doctorul...

[Philippe Malzieu · Rating 5 out of 5]

It is rare that a literary prize is of any interest. This is not the case here. Alexakis, Greek but he write in French. He has a in a certain way given up his maternal culture. But the Greek language returns to him like a return of the repressed. I pass on the history of the mother and the letter E. It is a book on exile and the quartering between 2 cultures. that makes me think of Kundera.
A small masterpiece of intelligence and emotion.

[Dina Rahajaharison · Rating 5 out of 5]

"Je marchais vite comme si je voulais échapper aux souvenirs qui me restent de ce quartier. Ils ne sont pas mauvais, mais ils me paraissent si lointains qu'ils m'attristent forcément un peu. Ce quartier n'est pas un endroit, c'est une époque. Je traverse une époque."

[elodie · Rating 3 out of 5]

J’ai été très déçue, j’avais adoré le résumé, j’étais sûre d’adorer ! J’avais trop d’expectations... Je pense que ce n’était pas ce que je pensais lire.

Je pensais être charmée par le style d’écriture et finalement non. Je n’ai pas aimé plus que ça le personnage principal, fin quelques unes de ses actions m’ont décontenancées. J’ai trouvé que la narration était un peu fouilli et perdait le lecteur.

J’ai aimé sa quête de la signification de l’épsilon qui finalement prend une signification plus grande. J’ai aimé redécouvrir le paysage grec et ses habitants si colorés. Partir sur les chemins de Grèce était savoureux. J’ai aimé les points de cultures antiques.

[Emi Pencu]

Δεν το τελείωσα!

[Maria Chidiroglou · Rating 5 out of 5]

Ωραίο, πολυεπίπεδο βιβλίο. Ένα πλούσιο αφήγημα για την ελληνική γλώσσα, την ιστορία, τη συντροφικότητα, την οικογένεια και πολλά άλλα θέματα.

[Doris · Rating 4 out of 5]

Pour le jour de langue maternelle, a celle dont on ne s'est nourris, qui a marque nos les plus tendres enfances, celle qui a marque nos reves et dans laquelle on a entendu les plus beaux contes d'enfance


For the Native language day, to the one that one fas been fed on , the one that has left its mark since our early childhood, the one that has left ints mark on our dreams and in which we have heard the most beautiful fables of our childhood days

[Jado · Rating 4 out of 5]

Magnifique livre sur l'exil et le retour, par le biais de la langue, pas très convaincue par les personnages féminins ceci dit; les quelques petits passages sur les femmes qui ont parcouru la vie du personnage principal ou de ses amis étaient lourds à la longue et ont atténué l'émerveillement du reste du livre

[Clem's · Rating 3 out of 5]

Intéressant mais écriture d'une longueur qui donne envie de s'arrêter toutes les 50 pages...
Peut-être qu'en grec? Analyser en tout cas ce projet de réécriture.

[George · Rating 4 out of 5]

"Η αποστολή του σχολείου δεν ήταν να μασ μυήσει στην ποίηση ή τη φιλοσοφία, αλλά να μας μάθει μια γλώσσα, που, χωρίς να είναι ολότελα ξένη από τη δική μας, δεν έπαυε να είναι δυσκολότατη...Μας απασχολούσε το γράμμα και όχι το πνεύμα των κειμένων."

[Βρόσγος Άντυ · Rating 5 out of 5]

Γεμάτο συναίσθημα το ταξίδι του Αλεξάκη στις παραδόσεις και την ιστορία αυτού του τόπου με τη γλώσσα σε πρώτο πλάνο.

[Vassilina Avramidi · Rating 4 out of 5]

Les sens qui réveillent la mémoire, la mère et le père, les couleurs..

[Melaslithos · Rating 2 out of 5]

Un beau moment de nostalgie, avec des souvenirs du collège et lycée, quand j'étudiais le grec ancien, et d'un fantastique séjour en Grèce (avec notamment une visite de Delphes).
J'ai aussi trouvé de belles réflexions sur la langue, l'immigration, des sujets qui m’intéressent particulièrement.
Par contre, lire ce livre entre plusieurs fuseaux horaires, avec la fatigue du voyage, ne fût probablement pas la meilleure idée que j'ai eu, et m'a certainement empêchée de m'y immerger totalement. Il mériterait je pense une relecture, une fois que la première aura décantée un peu.

[Béatrice · Rating 2 out of 5]

Peut-être parce que je ne connais pas le grec, dont il est beaucoup question dans ce livre, mais je n'ai pas été fascinée.

[Sarah · Rating 5 out of 5]

Une perle !