Carte de aforisme, extraordinară prin cinism și înțelegere profundă a vieții, este o delectare pentru orice cititor. Fără a da sfaturi, privind cu umor amar ceea ce viața, amorul și moartea înseamnă pentru ființa umană, Schopenhauer reușește să spună ceea ce fiecare dintre noi gândim și nu avem curajul de a formula.
Arthur Schopenhauer was born in the city of Danzig (then part of the Polish–Lithuanian Commonwealth; present day Gdańsk, Poland) and was a German philosopher best known for his work The World as Will and Representation. Schopenhauer attempted to make his career as an academic by correcting and expanding Immanuel Kant's philosophy concerning the way in which we experience the world.
A cultiva pesimismul extrem: iată menirea lui Schopenhauer în filosofie. După el, se prea pare, scopul filosofiei este acela de a stoarce din individ numai cele mai negre gânduri. N-am crezut că, trecând prin pesimismul lui Cioran (care este plin de lirism şi de subiectivitate deopotrivă) şi cel al lui Nietzsche (supraomul care s-a ridicat împotriva orânduirii universului mai mult decât oricare altul), o să ajung să-l privesc cu resemnare pe Schopenhauer, zeul filosofiei al cărui regret nu a fost altul decât acela că s-a născut, punând în cârca naşterii toate relele vieţii. Prin asta, Schopenhauer este el însuşi aproape un silogism obiectiv, dar un raţionament corect din punct de vedere subiectiv....
Religia a fost, timp de 1800 de ani, botnita raţiunii.
Inteligenţa sporeşte facultatea de a suferi, atingând la om gradul cel mai înalt.
4 steluţe pentru brutalitatea şi indignarea necontrolată.
"sfătuiesc pe acela care se teme sa facă un rau aproapelui sau, stăpânit fiind de supărare, să-şi reprezinte raul ca fiind deja făcut, să-şi vadă viitoarea victima în culmea durerii şi să-şi spună: „Iată fapta mea!”. Aceasta imagine i-ar linişti minia, caci mila este antidotul necazului, prin acest artificiu reuşind sa se stăpânească la vreme"
"Cel care dispreţuieşte animalele ar trebui să-şi rememoreze copilăria, faptul ca a fost odată alăptat de mama lui ca orice mamifer neajutorat"
"Inima conduce raţiunea. Greşim mai mult decât conştientizam şi ne ferim de a ne revedea trecutul în întregime de teama inconştienta fata de erorile comise anterior"
"Precum drumul îşi urmează linia lui dreapta fara sa se împrăştie pe o suprafaţă mare, aşa şi omul trebuie să-şi urmărească tinta, lăsând de-o parte şi de alta inutilităţile. Nehotărârea, amăgirea creează aspiraţii false, oamenii devenind copii în bâlciuri şi luând tot ceea ce le place. Viaţa se va scurge într-o alergătură continua şi nefolositoare. Voinţa şi puterea nu ajung: omul trebuie sa ştie ce vrea şi ce poate."
"Pentru a prinde adevărata şi temeinica fizionomie a unui om, trebuie să-l observam când e singur, cu el însuşi."
"Când citim, autorul cugeta pentru noi. Reîncepem mersul interior al spiritului sau, ca şcolarul care desenează cu creionul pentru a învăţa sa scrie semnele pe care învăţătorul le-a făcut pe tabla. De aici vine teribila uşurare pe care ne-o da lectura, când întrerupe firul propriilor noastre cugetări; mintea noastră este atunci ca o piaţă publica, în care se aduna ideile străine."
” Nu încercați să-i tratați pe oameni după cât merită. Spiritul superior nu trebuie să se lase antrenat de asprimea celui căruia i se adresează, căci aceasta-l conduce la ură, nici de prostia lui, care nu i-ar provoca decât dispreț. Să vedem mai bine suferința, mizeria, mâhnirea, durerile interlocutorului. Atunci ne vom simți ruda lui, îl vom simpatiza și în loc de ură și dispreț vom simți mila celui către care însăși Evanghelia ne îndeamnă.”
”Așa cum peștele se simte bine în apă, pasărea în aer, șoarecele în pământ, fiecare om are atmosfera proprie și nu poate fi judecat decât în cadrul său natural.”
”Un caracter nobil, un spirit drept, o natură veselă și un corp sănătos sunt bunurile supreme și cele mai de preț pentru fericirea noastră.”
”A-ți fi de ajuns ție însuți, a fi tot pentru tine este cea mai bună condiție a fericirii tale. Nimic nu te ferește mai bine de plictiseală, care este flagelul vieții omenești, decât bogația spirituală. Omul ordinar este preocupat să-și omoare timpul, omul de spirit va ști întodeauna cum să și-l întrebuințeze. De aceea, jocul de cărți a ajuns ocupația predilectă în orice societate. Neavând idei de schimbat, oamenii schimbă cartea la masă și-și câștigă banii unii altora. Cei care nu știu nici atât, sau sunt de-a dreptul proști, bat darabanaua cu degetele-n masă. Țigarea înlocuiește , de asemenea, gândirea, atunci când nu are ce stimula.”
”Femeile întrec bărbații în milă, abnegație, umanitate, iubirea față de aproapele său.”
”Omul își dezvăluie caracterul în gesturile și acțiunile mărunte, momente în care nimeni nu se gândește la disimulare.”
Instinctul vital ― Lupta pentru existenta ― Egoismul ― Mila.
Scopul filosofiei este cunoaşterea şi explicarea existentei Universului. Expresia acestei existente este Voinţa de a trai. Aspiraţia la existenta se manifesta prin organizare, viaţă fiind unul dintre sensurile posibile de dezvoltare. La animale, Voinţa de a trai, ca principiu fundamental al existentei, este imuabila şi unica.
Forţa germinatoare este universala, infinita în timp şi spatiu, multiplicându-se divers în forma şi conţinut, lanţul fecundare ― germinare ― fecundare ― germinare fiind fara început şi fara sfârşit. Orice materie susceptibila de a deveni vie este atrasa, orice element bănuit a întrerupe acest ciclu este respins. Când acesta Voinţa de a trai se epuizează într-o fiinţă oarecare sub imperiul unei cauze oarecare, în măsura în care fiinţa concretizează acesta stare, lupta dintre existenta şi nonexistenţa se desfăşoară violent, direct, excluzând variantele.
Interesanta pe alocuri, dar prea greoaie, prea multe idei puse laolaltă... In același timp, unele lucruri spuse in profunzime, pentru cei care pot percepe
5/5 pentru modalitatea de raționare 1/5 pentru ipocrizia denotată de hedonistica persoană din scrierile istorice versus opinia despre femei (autorul fiind un mare iubitor al "sexului frumos" pe care îl “discretitează” într-un subcapitol al acestei lucrări. 4/5 pentru ipotezele despre moarte, inconsistența paradoxală neputându-se exprima decât anacronic
Wow, who knew Schopenhauer was a misogynist prick? If you cannot take the sections about women and marriage in jest I suggest you skip them altogether. Other than that, the book offers many valuable insights, unfortunately they are best served while young. But there are little gems here and there for the more versed reader as well - I especially enjoyed the thoughts on pity, joy and optimism. All in all, neither the best nor the worst, but just like Schopenhauer writes about women, kind of useless after 30.