" Cineva în orașul ăsta te iubește". Așa-i că sună fain de tot? E noul roman al Corinei Ozon. Da, lumea o știe drept " mama" Amantilor, o serie mișto, picantă și amuzantă, care descreteste frunți.
Ei bine, în noua carte, Corina se întrece pe ea. Nu aș ști să includ romanul într-o anumită tipologie. Are de toate, pentru toți. De aceea îl și face deosebit. Intriga este, la bază, polițistă. Îl avem pe David, un agent cu experiență, angajat al unei divizii altfel: Biroul Cazurilor Speciale. Și o avem pe ea, eroina, Gloria, fostă ziaristă de investigație, actuală profesoară, o femeie care se lasă sedusa de această lumea a investigațiilor, mai ales că are o abilitate care o face specială: are un al șaselea simț - poate simți trăirile extreme ale oamenilor și poate anticipa pericolele posibile, simțire pe care autoarea o numește ca vibrație. Să vă spun că între cei doi e o legătură veche și o scânteie care nu s-a stins niciodată? Nu, nu va spun 😅. Mi-a plăcut teribil de mult că, de data asta, Corina a investit foarte mult în personaje, pe care le-a creionat minuțios. Culoarea romanului au fost pentru mine personajele secundare, dar nici despre ele nu vă povestesc. Vă zic doar că sunt oameni aparent abjecti, dar care își doresc cu ardoare să se vindece.
Acțiunea se petrece în Marele Oraș și marturisesc că nu m-am prins din prima ca e un București al viitorului. De ce? Pentru că Marele Oraș e până la urmă un simbol al unei societăți ce se degradează constant, o lume a oamenilor care încep să se piardă pe ei și care se lasă în voia tehnologiei. Cred că nu greșesc când spun că romanul ne prezintă un viitor care e deja prezent, unul pe care l-am putea și noi prezice, dacă e să citim indiciile evoluției noastre ca specie. Inteligent artificiala, neurolinkuri, roboți, sisteme cibernetice, o grupare de crima organizata care acționează după modul clasic, dar și cu ajutorul upgrade-urile oferi de tehnologia în continua dezvoltare. Cum vă sună?
" Cineva în orașul ăsta te iubește" este o poveste despre umanitate, despre puterea minții și a inimii deopotrivă, despre familie. Corina e un arhiect grozav, schițand scenă cu scenă, cu abilități chiar cinematografice, o lume posibilă, care ne bate la ușă, și ține doar de noi dacă e sa acceptăm această previziune distopica sau nu. Mai stai mult pe telefon azi, apropos? 😅
Ce e cu PI? Eh, dar ce nu e?
Am vorbit mult, dar nu am spus mare lucru? Asta a fost și intenția.
Curioși? Citiți cartea, evident.