Dragostea, chiar ea

by Corina Sabău

În viața lor apare dragostea. Atît de puternică, atît de neașteptată, încît îi face să lase totul în urmă. Teo uită cît a suferit după despărțirea de Lily, fosta lui nevastă, Mia nu-și mai plînge condiția de funcționară oarecare într-un minister prăfuit. Își părăsește soțul, care se retrage la țară și se dedică apiculturii. Avînd de înfruntat o mulțime de piedici și un trecut dureros, cei doi își imaginează că trăiesc o iubire eroică. Între ei intervine însă Lily; părăsită de iubit, femeia își vrea înapoi soțul. Abandonată, Mia plănuiește, la rîndul ei, să se întoarcă la mai vechea să iubire. Cum și-ar putea imagina că între timp Vlad s-a îndrăgostit de o femeie pe care a întîlnit-o la liturghia de duminică?

195 pages, Paperback

First published January 1, 2012

About the author

CORINA SABĂU este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea din București. A debutat cu romanul Blocul 29, apartamentul 1 (2009), selecționat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry, distins cu Premiul pentru debut în roman în cadrul Colocviilor Romanului Românesc și nominalizat la Premiile revistei Observator cultural și Marile Premii Prometheus. Fragmente din roman au apărut în antologia de proză românească contemporană Das Leben wie ein Tortenboden. Neue Rumänische Prosa (Viața ca un blat de tort), publicată la editura germană Transit. În 2012 a publicat un al doilea roman, Dragostea, chiar ea. A fost coscenaristă a filmului Toată lumea din familia noastră (2012), regizat de Radu Jude și produs de Hi Film, câștigător a numeroase premii internaționale. Romanul Și se auzeau greierii a apărut în 2019 la editura Humanitas.

Reviews

[Mădălina Bejenaru · Rating 3 out of 5]

M-am îndrăgostit de Corina Sabău prin 2020, când citeam “Și se auzeau greierii”, în care mi-a plăcut în special modul în care desăvârșește stilul indirect liber. Se simte că “Dragostea, chiar ea” este publicată cu câțiva ani înainte, romanului îi lipsește dificultatea narativă cu care m-am întâlnit în celălalt și pe care l-am tot căutat aici.

Însă mi-am dat seama că autoarea este într-adevăr un bun povestitor, legăturile dintre personaje (care nu mi-au plăcut în mod excepțional) m-au acaparat, am resimțit nevoia de a-l parcurge alert, astfel încât să aflu finalul, cum făceam prin preadolescență.

“Cred că-mi place viața cu totul, viața care ție probabil îți scapă printre degete, orbit cum ești de programele tale. Și asta nu mă împiedică să mă simt foarte bine deși lucrez la Ministerul Agriculturii, poate chiar mai bine ca tine.”

[Ana · Rating 4 out of 5]

O carte scrisa cu o dedicatie si atentie pentru detaliu coplesitoare, intr-un limbaj complex si generos.
Personajele ratacesc pentru a ajunge in punctul din care au pornit, ghidate de iluzii si de propriile proeictii asupra realitatii, dragostei, implinirii. Ele provoaca o dezordine amoroasa, pe care o inteleg tot mai putin sau pe care nici nu incearca sa o inteleaga - doar o traiesc, cautand pas cu pas un echilibru interior, care impune mereu noi conditii pentru a fi atins.
Nu cred ca la sfarsit personajele isi regasesc sinele, nici nu sunt foarte sigura ca renunta la iluzii sau isi asuma la un nivel moral profund ceea ce s-a intamplat cu ele. Cred ca se pregatesc sa negocieze contractul dinre iluziile lor si realitatea imediata. Ele nu mai sunt aceleasi, care au fost inainte de divort, pierderea copiilor, adulter, avort, dar nu-si dau seama de asta, le-ar costa imaginea pe care o au despre sine.
"A doua zi dimineata, din masina condusa de Vlad, isi lasa capul pe spate si vede, cum vedea de obicei, blocurile, copacii, cabinele telefonice, oamenii si cerul gonind in direcia opusa."

[Stil de scriitor · Rating 4 out of 5]

Recenzia pe blog:

https://literarybook.wordpress.com/20...

[Elena Druță · Rating 3 out of 5]

Mia este cea care se trezește cu viața schimbată în urma întâlnirii cu Teo. Un bărbat bine, care ajunge la minister aproape din greșeală. Un bărbat misterios, pe care ea vrea să-l cunoască, dincolo de aerul visător pe care-l afișează, dincolo de profesia lui, dincolo de amărăciunea unui tată divorțat, dornic să fie cât mai aproape de copii săi.

Continuarea recenziei o găsiți pe blog.

[claroquesi · Rating 4 out of 5]

Degeaba vii acum și-mi spui că nu a fost dragoste. Poate n-a fost, dar eu niciodată nu m-am simțit mai iubită ca atunci.

[Ioana · Rating 4 out of 5]

http://cartilemele.wordpress.com/2013...