Cum m-am lăsat de gândit

by Hannes Stein

As this is a slightly different cover to the one with the Romanian isbn, we keep it.

Genres: Nonfiction

250 pages, Unknown Binding

First published January 1, 2004

Reviews

[Valentin Bidigă · Rating 1 out of 5]

Cea mai slabă carte pe care am citit-o vreodată. Satiră sau nu, cartea e o pierdere de timp. Nu am lăsat-o baltă pentru că nu pot să las o carte neterminată, indiferent cât de slabă este.

[Andrei Tamaş · Rating 2 out of 5]

Mai nimic, afară de o formă de umor care se vrea fină, dar nu e. Titlu atrăgător, dibaci ales, n-ai ce zice, însă conținutul e mediocru. Lectură comercială, deci.

[Raluca Colac · Rating 3 out of 5]

"Caci gandirea inseamna patrundere,iar cel care patrunde prin lucruri le rapeste misterul,stilul,farmecul metafizic."

"You can't have one without the other."

"Gandirea este una dinte cele mai mari delectari ale rasei umane."-G.Galilei

"Decat o frunte ingandurata ,mai bine riduri de expresie."

[Lionella · Rating 1 out of 5]

I didn't even finish it.
It's a waste of time.
Totally not worth it.
I don't recommend reading this.

[Elena-Andreea · Rating 5 out of 5]

Îmi pare rău de cei care nu au observat că această carte este, din scoață-n scoarță, sarcasm pur. Este de fapt un îndemn la a gândi cât mai mult. Și chiar avem nevoie de asta.

[Andra Dom · Rating 1 out of 5]

Cu siguranta nu este genul meu de carte. Nu recomand. Previzibila, prost scrisa, plictisitoare.

[Diana · Rating 1 out of 5]

Cea mai mare stupizenie scrisă vreodată. Nu știu dacă să râd pentru că nu sunt sigură că nenea ăsta, Hannes Stein e sarcastic sau nu.
Oricum ar fi, cartea lui e o pierdere de timp...

[Orest Dabija · Rating 5 out of 5]

Cum m-am lăsat de gândit. Mic tratat pentru intelectuali epuizați însoțit de exerciții practice este o carte savuroasă în care Hannes Stein se joacă cu ideile asemenea unui prestidigitator, virulent deopotrivă față de cretinismele de dreapta și tâmpeniile de stânga, sărind de la Gânditorul lui Rodin la filosofia științei a lui Karl Popper, de la imbecila mișcare postbelică germană pentru pace la prefăcătoria victimizatoare austriacă și redegistă legată de o pretinsă cotropire nazistă, de la filmele evreiești la stupidul George W. Bush, de la studiile culturale imbecilizatoare din Middle West la critica umorului, de la trădarea intelectualilor europeni orbi sau nepăsători în fața terorii staliniste la arta conversației despre orice, de la clișee și stereotipuri xenofobe la magistralul Dicționar al locurilor comune de Flaubert care definește astfel întrebarea: „A pune o întrebare înseamnă să-i dai răspuns”, de la idioțenia lui Lîsenko pe care fiecare dintre noi o poate cultiva lejer prin ignorarea științei la lauda teoriilor conspirației care permit oricui să înțeleagă totul perfect, de la Orientul Apropiat în calitate de bastion al necugetării mulțumită nu doar Coranului ci și petrolului la analfabetismul funcțional care câștigă tot mai mulți adepți în bogata lume occidentală, de la Protocoalele înțelepților Sionului la patima drogurilor ca soluție ultimă și perfectă pentru emacierea gândirii, totul presărat cu sfaturi practice care să ne așeze comod și hotărât pe calea necugetării, cale ce garantează potrivit autorului succesul mai ales pentru cei cu veleități de politician sau prezentator TV. Atingerea Nirvanei prostiei se realizează și ea pe opt căi, asemenea celei clasice, prin năzuința spre armonie, identificarea deplină cu propriul grup etnic, răcnitul împreună cu gloata, cultivarea propriului ego, conversația despre orice, habotnicia, lepădatul de citit cărți și dependența de droguri.

[Mihail · Rating 4 out of 5]

Ușor. Umor. Ironie, dar si post-ironie, parcurgând momente în care nu ai diferenția respectivele 2 moduri de exprimare.
Văd în eseul dat o luptă străveche a ambițiilor și instinctelor. O luptă a cortexului prefrontal & cerebelum, răspunzători de concentrare, învățare și stabilirea/execuția scopurilor, și a trunchiului cerebral & amigdala, răspunzători de emoții, de funcțiile de bază, de supraviețuire ( respirație, conservare, atenție, răspunsurile motorice). O luptă mitică, un concept filosofic, respectiv dintre: Apollo fiind zeul soarelui, al gândirii și ordinii raționale care face apel la logică, prudență și puritate și Dionysus fiind zeul vinului și dansului, al iraționalității și al haosului care face apel la emoții și instincte.
O carte despre oameni și cu oameni - definitiv, una pe care aș recomanda-o celor cu fruntea îngândurată, sau nu ?!

[Ştefania · Rating 1 out of 5]

O carte care nu m-a prins deloc. Când începeam o carte, o finalizam indiferent cât de mult mă prindea. Uneori puneam în așteptare și reveneam, dacă simțeam că nu am starea, energia necesară sau că nu e momentul. Ei bine, această carte m-a atras prin titlu, dar este prima carte pe care nu am finalizat-o și nici nu am de gând. Am ajuns după jumătate, cu greu, deși după primele 15-20 de pagini am vrut să o las. I-am dat mai multe șanse, ca să spun așa.

Totul are un început, inclusiv începerea unei cărți și nefinalizarea ei :)

[Voaides Costina · Rating 4 out of 5]

Trebuie să încep prin a spune sincer că primele pagini nu m-au convins, dar pentru că nu pot lăsa o carte până nu o termin chiar dacă nu îmi place am mers până la final, și, spre surprinderea mea părerea a început să mi se schimbe. Poate pentru că "m-am lăsat de gândit" 😅 Este un eseu destul de stufos despre această temă și destul de provocator pentru gândire chiar dacă pretinde că promovează altceva. O altfel de lectură.

[Bruma Ionel]

O mizerie. Autorul recomanda la un moment dat sa arzi cartea asta, iar daca simti nevoia sa o mai citesti inca o data, sa o cumperi din nou. Sau mai bine sa ii donezi banii direct in cont fara sa te mai obosesti cu cartea. Eu as adauga si a treia optiune. Sa imi dea banii inapoi pe ea, iar eu las de la mine timpul pierdut cu lectura. Nu o recomand.

[Mara Marușca · Rating 3 out of 5]

O carte pe care o amân demult, o având-o de câțiva ani în biblioteca este "Cum m-am lăsat de gândit" de Hannes Stein este o carte cu sugestii, sfaturi și exerciții la fiecare capitol pentru a gândi mai puțin și a nu ne mai bate capul cu toate lucrurile inutile. Autorul susține ca gândirea și nefericirea sunt inseparabile și cine evita să-și strivească mintea nu renunță la nimic considerând ca avem de câștigat: putere, bogăție, liniște interioară, încredere în sine, curaj, respect de sine și sănătate.
Am avut așteptări mai mari de la acesta carte recunosc, ma așteptam oarecum la o alta abordare a autorului asupra problemei.
"Decât o frunte ingandurata, mai vine riduri de expresie." Hannes Stein

[Irina Gavriliuc · Rating 2 out of 5]

I really didn’t like it. Written in a dull matter, giving out slightly subtle advices about how to be stupid which in fact it is obvious he doesn’t agree with. I didn’t learn anything new except that Sherlock Holmes was doing cocaine.

[Elmar von Everec · Rating 3 out of 5]

Ihan ok lukemista. Kirjaa voit käyttää kahdella tavalla, joko noudatat käytännön ohjeita ja luovut ajattelusta. Tai vältät niitä ohjeita/neuvoja mitä tässä annetaan niin sinusta ei tule lauma eläin ja jatkat ajattelemista.

[Beatrice . · Rating 4 out of 5]

Satiră, informații importante și unele inutile, dar depinde ce pretenții ai. :))

[Adriana Dram · Rating 4 out of 5]

Useless book but fun to read

[Constantin Nisioi · Rating 1 out of 5]

Dacă aș putea da timpul înapoi, aș repara greșeala de a fi început această carte...

[Oliver Heldt · Rating 2 out of 5]

Well, the first chapter was quite interesting, but then I did not know if this book was ment to joke about the subject, being a satire or perhaps that I "overthought" it all (once again).

[Johanna Kurz · Rating 4 out of 5]

Ein nettes Buch für Denker!!!!!!

[Diana · Rating 3 out of 5]

horror vacui