Jurnal

by Grigore Gafencu

Jurnalul lui Grigore Gafencu este o sursă de inestimabilă valoare pentru istorici, un model de analiză politico-diplomatică și mărturia slujirii interesului național de către cel care s-a considerat un soldat în slujba țării sale.
acad. Florin Constantiniu

Prezentul volum strânge laolaltă pagini din Jurnalul lui Grigore Gafencu, publicate, sub egida Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc,într-un prim volum de Editura Pro Historia în 2006, sub îngrijirea istoricului Laurenţiu Constantiniu lector universitar (acest volum cuprinde perioada iunie 1940-31 august 1941) şi cele publicate în anul 2009 de Editura Paideea într-un al doilea volum, îngrijit de istoricul Ion Calafeteanu, profesor universitar (acest al doilea volum cuprinde perioada ianuarie 1942 – 13 martie 1943).
Ambele volume s-au bucurat la data publicării de un „Cuvânt înainte” datorat regretatului istoric acad. Florin Constantiniu, acestea sunt reproduse în prezenta ediţie la începutul părţilor a I-a şi respectiv a II-a.
În continuarea notelor din „Jurnalul” lui Grigore Gafencu publicate până acum, Editura Cetatea de Scaun pune la dispoziţia cititorilor în această ediţie pagini inedite din Jurnal referitoare la perioada 14 martie – 17 iulie 1943 îngrijite de prof. univ. dr. Ion Calafeteanu.

598 pages, Paperback

First published January 1, 1991

Reviews

[Socrate · Rating 3 out of 5]

Cu prilejul vizitei mele la Berlin, la cîteva săptămîni după ce ne-au fost date garanţiile, am lămurit personal politica noastră, lui Hitler şi Ribbentrop, care nu au formulat nici o rezervă, şi au dat un comunicat afirmînd deplina înţelegere la care am ajuns. Mai mult: Hitler mi-a declarat, în mod formal şi precis, de faţă fiind Ribbentrop, Fabricius ' şi Radu Cruţescu că niciodată nu va sprijini revendicările maghiare împotriva României, "deoarece germanii,- singura minoritate care îi interesează, - sînt mai mulţumiţi de regimul românesc, decît de cel maghiar". Hitler mi-a mai spus, şi Goering a întărit, o zi mai tirziu, aceste cuvinte, că nu cere nimic ( la România, că nu vrea decît să întreţină raporturi economice strînse, de la stat la stat, cu noi, şi că România nu şi-ar înstrăina simpatiile Axei decît într-un singur caz: dacă s-ar înţelege cu Uniunea Sovietică! După trei luni, Ribbentrop era la Moscova. Un an mai tîrziu, Germania ne-a sfătuit să cedăm Basarabia, şi ne-a impus să dăm jumătate din Ardeal. Să fi fost vinovate garanţiile? Faţă de Rusia, nu noi ne-am schimbat politica, ci Germania. Ce fel de "garanţii engleze" au primit statele baltice şi Finlanda, prietene de totdeauna cu Germania, şi care au fost jertfite pe altarul complicităţii germano-sovietice? Am plătit cu Basarabia şi cu Bucovina, nu din cauza garanţiilor britanice, (care ne-au ferit de un atac rusesc, cît timp a existat frontul francobritanic ), ci din cauza pactului Ribbentrop-Molotov.

[Teodora Lovin · Rating 5 out of 5]

Ce dovadă de moderație în vremuri de dificile alegeri!
Jurnalul lui Gafencu e un model de diplomație, dar și o bucățică de scriitură personală aptă să surprindă frământările unui om intuind schimbările ce aveau să marcheze definitiv România si Europa.