Amintirile peregrinului apter

by Valeriu Anania

Potrivit marturiei autorului, „aceasta carte s-a zamislit sub pamint”, intr-o celula de la Jilava, la sugestia colegilor de detentie de a-si pune pe hirtie, dupa eliberare, povestirile despre peregrinarile sale pe la manastirile din tara. Iar rezultatul este acest volum de nuvele fantastice grupate in jurul unui personaj simbolic – ingerul care si-a pierdut aripile – care, prin calatoriile lui in spatiul fascinant al manastirilor romanesti, prilejuieste o incursiune in trecutul istoric si legendar al locurilor. Un amestec de prezent si ecouri ale unor evenimente istorice de care se leaga inaltarea manastirilor Olteniei, de mitologie crestina si profan, de omenesc si supraomenesc ce aminteste de creatia lui V. Voiculescu si Mircea Eliade. Conflictul dintre familia lui Constantin Brincoveanu si aceea a Stolnicului Constantin Catacuzino, zidirea maicii Olimpiada, fiica din flori a lui Brincoveanu, in peretele bisericii, acuzata de vrajitorie de catre Stefan Cantacuzinul si doamna sa Pauna, figura lui Mircea Ciobanul si a doamnei Chiajna sint doar citeva fapte si personalitati care dau autenticitate povestirilor peregrinului apter, un personaj contemporan cu intregul nostru trecut istoric.

336 pages, Hardcover

First published January 1, 1990

About the author

Valeriu Anania is a Romanian Orthodox bishop, translator, writer and poet; currently he is the Metropolitan of Cluj, Alba, Crişana and Maramureş (Bartolomeu Anania).

Reviews

[Alisu' · Rating 4 out of 5]

"O ruină e mai mult decît urma beteagă a ceea ce a fost; ea e un cuvînt, un gînd, o idee, sămînţa magică a Arborelui Necunoscut, din care poate răsări orice; e un început al întorcerii în timp, răscrucea a mii de drumuri şi făgăduinţa oricărei ajungeri."

[Andra Cantir · Rating 4 out of 5]

I-am dat 4,5 stele din 5... mi se pare o carte foarte bună, și aș fi zis si genială dacă aș fi putut să o înțeleg întru totul... deci, posibil să fie limitări la mine, am încercat să caut interpretări ale textului, dar nu prea am găsit mare lucru. Este o culegere de nuvele, care au, la prima vedere, puține lucruri în comun (doar personajul principal), dar apoi îți dai seama cum se țes între ele unele povești. Punerea în scenă mi se pare genială (un înger rămas fără aripi și care este martor la mai multe întâmplări istorice, de-a lungul mai multor ani). Însă, la finalul fiecărei povești, erau inserat câte un detaliu pe care nu am știut să îl interpretez întotdeauna... misterul încă nu a fost deslușit, probabil că este nevoie de încă o citire (cel puțin).
De apreciat este și cum a luat viață aceste povestiri - la Jilava, în celula intelectualilor....