What do you think?
Rate this book
Cuvinte potrivite. Flori de mucigai
„Arghezi ii incurca totdeauna pe istoricii literaturii, iese din canon si din doctrine, este si nu este unde te-ai astepta sa fie... Un geniu verbal, un poet retoric, un liric de idee, un mestesugar care canta la toate instrumentele si in toate gamele, un virtuoz care abuzeaza de posibiltatile sale, cum sunt unii inclinari sa creada? Arghezi poate fi, sunt nevoit sa repet, si ceea ce cred unii ca este, dar trebuie spus limpede ca el pune geniul verbal in slujba marii poezii si foloseste usurinta de a versifica pentru a-si impune miturile, temele, fantasmele si pentru a crea cu ele un univers in care, daca pasesti, observi ca toate cate au fost poezie ajung aici si toate pornesc in poezie de aici, intr-un chip sau altul. Asta daca incercam sa fixam locul lui Arghezi in istoria curentelor si a scolilor literare din veacul sau. Ca poet de sine statator, el mi se pare a fi unic si esential in limba romana moderna. Totul are al el ritm, o inchidere si o deschidere, o culoare si o taina intr-o mitologie a seductiei si ambiguitatii.“ - Eugen Simion
288 pages, Hardcover
First published January 1, 1927
2 people are currently reading
185 people want to read
About the author
Tudor Arghezi
111 books42 followersTudor Arghezi (Romanian pronunciation: [ˈtudor arˈɡezi]; 21 May 1880 – 14 July 1967) was a Romanian writer, best known for his contribution to poetry and children's literature. Born Ion N. Theodorescu in Bucharest (where he also died), he explained that his pen name was related to Argesis, the Latin name for the Argeş River.
Arghezi is perhaps the most striking figure of Romanian interwar literature, and one of the major poets of the 20th century. The freshness of his vocabulary represents a most original synthesis between the traditional styles and modernism. He has left behind a vast oeuvre, which includes poetry, novels, essays, journalism, translations and letters.
The impact of his writings on Romanian poetic language was revolutionary, through his creation of unusual lyrical structures, new sub-genres in prose - such as the poetic novel, the "tablet" (tableta) and the "ticket" (biletul).[46] He excelled at powerful and concise formulations, the shock value of which he exploited to startle lazy or conformist thinking, and his writings abound in paradoxes, as well as metaphysical or religious arguments.[47] Evidencing the satirical genre's leading role throughout Arghezi's literary career, George Călinescu argued that it had become a contributing factor to much of his poetry and prose fiction.[48]
Arghezi re-established an aesthetic of the grotesque, and experimented at length with prosody.[43] In much of his poetry (notably in his Flori de mucigai and Hore), Arghezi also built upon a tradition of slang and argot usage, creating an atmosphere which, according to Călinescu, recalled the universe of Anton Pann, as well as those of Salvatore Di Giacomo and Cesare Pescarella.[49] He introduced a vocabulary of intentional ugliness and decay, with the manifest goal of extending the limits of poetic language, the major theme in his Cuvinte Potrivite; nevertheless, the other half of Arghezi's poetic universe was that of family life, childhood, and small familiar spaces, rendered in minutely detailed poems.[50] In an era when the idea of the impossibility of communication was fashionable, he stood against his contemporaries through his strong belief in the power of the written word to communicate ideas and feelings — he was described by Tudor Vianu as "a fighting poet, subject to attacks as well as returning them".[51]
Despite his association with the Communist regime, Arghezi is widely acknowledged as a major literary figure. His work has traditionally been a staple of Romanian literature textbooks for decades.
Arghezi is perhaps the most striking figure of Romanian interwar literature, and one of the major poets of the 20th century. The freshness of his vocabulary represents a most original synthesis between the traditional styles and modernism. He has left behind a vast oeuvre, which includes poetry, novels, essays, journalism, translations and letters.
The impact of his writings on Romanian poetic language was revolutionary, through his creation of unusual lyrical structures, new sub-genres in prose - such as the poetic novel, the "tablet" (tableta) and the "ticket" (biletul).[46] He excelled at powerful and concise formulations, the shock value of which he exploited to startle lazy or conformist thinking, and his writings abound in paradoxes, as well as metaphysical or religious arguments.[47] Evidencing the satirical genre's leading role throughout Arghezi's literary career, George Călinescu argued that it had become a contributing factor to much of his poetry and prose fiction.[48]
Arghezi re-established an aesthetic of the grotesque, and experimented at length with prosody.[43] In much of his poetry (notably in his Flori de mucigai and Hore), Arghezi also built upon a tradition of slang and argot usage, creating an atmosphere which, according to Călinescu, recalled the universe of Anton Pann, as well as those of Salvatore Di Giacomo and Cesare Pescarella.[49] He introduced a vocabulary of intentional ugliness and decay, with the manifest goal of extending the limits of poetic language, the major theme in his Cuvinte Potrivite; nevertheless, the other half of Arghezi's poetic universe was that of family life, childhood, and small familiar spaces, rendered in minutely detailed poems.[50] In an era when the idea of the impossibility of communication was fashionable, he stood against his contemporaries through his strong belief in the power of the written word to communicate ideas and feelings — he was described by Tudor Vianu as "a fighting poet, subject to attacks as well as returning them".[51]
Despite his association with the Communist regime, Arghezi is widely acknowledged as a major literary figure. His work has traditionally been a staple of Romanian literature textbooks for decades.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 12 of 12 reviews
June 11, 2017
Tu nu esti frumusetea spiralelor candide,
În ochi tu nu duci moarte si perlele lichide
În cari rasfrîng misterul vapaile livide.
Nici flori n-atingu-ti fruntea spre dînsele plecata,
Nici pagini cu poeme ramase de-altadata
Nu se desfac nostalgic în dreapta-ti inelata.
Tu nu cunosti otrava gîndirii si-a vegherii:
Fantasmele de fildes, regini ale tacerii,
Nu ti-au suflat miresme subt salciile serii.
Tu stii ca de cînd lumea e liniste si pace,
Ca drumul e pe care paianjenul îl face
T;esînd în umbra calda velurele sa-mbrace
Subt cari stagneaza ochii si pletele-ti opace.
Copil naiv! de-aceea te-ador si te mîngîi
Cu fata-nmormîntata ca-n floare de lamîi
În carnea-ti netezita de buzele dintîi!
Si nu-ti soptesc sonete, nici mituri nu-ti îngîn,
Pe unde trece umbra acestui hoit pagîn.
Aplec eternitatea spre tine, si ramîn
Cu ochi-închisi în zîmbet, copil abia-nflorit;
Cu fruntea rasturnata, cu visul risipit,
Ca o dantela scumpa pe trupu-ti adormit.
Dar spune-mi, la crepuscul, încet, sunt fericit?...
( Tu nu esti frumusetea...; Cuvinte potrivite )
Ies mortii
Subt bolta cu clopot a portii,
Sint zece la numar
Si, umar la umar,
Se duc, cite doi, in cosciuge.
Fara muma, fara popa, fara cruce.
Se duc impreuna
Pe-nghet si pe luna.
Din condica zece s-au sters,
Varsati in univers.
Cu bratele puse domol
Pe pintecul gol.
Flaminzi, ei nu stiu de foame
Si, tepeni, uitat-au de ger.
Rani vinete, semne infame
Vor fi vindecate la cer.
Portarul in drum i-a oprit
Si-i numara-n bolta cu batul.
Mort pare si calu-nlemnit
Si omul ce minuie hatul.
Drum bun! catre groapa comuna.
Tarina va fie mai buna
Ca domnii ce v-au osindit,
Ca preotii ce nu v-au citit.
Si bagati
De seama, sa nu va-ncurcati.
Caci miine seara, poate chiar diseara.
Pe la aprinsul stelelor de ceara,
Mai treceti o data
La judecata.
( Mortii; Flori de mucigai )
În ochi tu nu duci moarte si perlele lichide
În cari rasfrîng misterul vapaile livide.
Nici flori n-atingu-ti fruntea spre dînsele plecata,
Nici pagini cu poeme ramase de-altadata
Nu se desfac nostalgic în dreapta-ti inelata.
Tu nu cunosti otrava gîndirii si-a vegherii:
Fantasmele de fildes, regini ale tacerii,
Nu ti-au suflat miresme subt salciile serii.
Tu stii ca de cînd lumea e liniste si pace,
Ca drumul e pe care paianjenul îl face
T;esînd în umbra calda velurele sa-mbrace
Subt cari stagneaza ochii si pletele-ti opace.
Copil naiv! de-aceea te-ador si te mîngîi
Cu fata-nmormîntata ca-n floare de lamîi
În carnea-ti netezita de buzele dintîi!
Si nu-ti soptesc sonete, nici mituri nu-ti îngîn,
Pe unde trece umbra acestui hoit pagîn.
Aplec eternitatea spre tine, si ramîn
Cu ochi-închisi în zîmbet, copil abia-nflorit;
Cu fruntea rasturnata, cu visul risipit,
Ca o dantela scumpa pe trupu-ti adormit.
Dar spune-mi, la crepuscul, încet, sunt fericit?...
( Tu nu esti frumusetea...; Cuvinte potrivite )
Ies mortii
Subt bolta cu clopot a portii,
Sint zece la numar
Si, umar la umar,
Se duc, cite doi, in cosciuge.
Fara muma, fara popa, fara cruce.
Se duc impreuna
Pe-nghet si pe luna.
Din condica zece s-au sters,
Varsati in univers.
Cu bratele puse domol
Pe pintecul gol.
Flaminzi, ei nu stiu de foame
Si, tepeni, uitat-au de ger.
Rani vinete, semne infame
Vor fi vindecate la cer.
Portarul in drum i-a oprit
Si-i numara-n bolta cu batul.
Mort pare si calu-nlemnit
Si omul ce minuie hatul.
Drum bun! catre groapa comuna.
Tarina va fie mai buna
Ca domnii ce v-au osindit,
Ca preotii ce nu v-au citit.
Si bagati
De seama, sa nu va-ncurcati.
Caci miine seara, poate chiar diseara.
Pe la aprinsul stelelor de ceara,
Mai treceti o data
La judecata.
( Mortii; Flori de mucigai )
August 15, 2023
Versuri veșnic frumoase.
October 16, 2021
"Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,
Decat un nume adunat pe o carte,
in seara razvratita care vine
De la strabunii mei pana la tine,
Prin rapi si gropi adanci
Suite de batranii mei pe branci
si care, tanar, sa le urci te-asteapta
Cartea mea-i, fiule, o treapta." —Testament
Am auzit prima data de Arghezi in clasa a 8a si m-a entuziasmat atat de tare incat la probele pentru profilul pedagogic am recitat "Testament", dar l-am descoperit cu adevarat de abia anu trecut. Opera lui e asa complexa, misterioasa si exatrordinara. Ma fascineaza si probabil imi va lua o viata de om ca sa descopar intelesurile ascunse, dar nici ca ma voi plictisi.
Decat un nume adunat pe o carte,
in seara razvratita care vine
De la strabunii mei pana la tine,
Prin rapi si gropi adanci
Suite de batranii mei pe branci
si care, tanar, sa le urci te-asteapta
Cartea mea-i, fiule, o treapta." —Testament
Am auzit prima data de Arghezi in clasa a 8a si m-a entuziasmat atat de tare incat la probele pentru profilul pedagogic am recitat "Testament", dar l-am descoperit cu adevarat de abia anu trecut. Opera lui e asa complexa, misterioasa si exatrordinara. Ma fascineaza si probabil imi va lua o viata de om ca sa descopar intelesurile ascunse, dar nici ca ma voi plictisi.
May 30, 2021
“Din bube, mucegaiuri și noroi,
Iscat-am frumuseți și prețuri noi.”
Iscat-am frumuseți și prețuri noi.”
November 18, 2022
„Mi-am împlantat lopata tăioasă în odaie.
Afară bătea vântul. Afară era ploaie.
Și mi-am săpat odaia departe sub pământ.
Afară bătea ploaia. Afară era vânt.
Am aruncat pământul din groapă, pe fereastră.
Pământul era negru: perdeaua lui, albastră.
S-a ridicat la geamuri pământul până sus.
Cât lumea-i era piscul, și-n pisc plângea Iisus.
Săpând s-a rupt lopata. Cel ce-o știrbise, iată-l,
Cu moaștele-i de piatră, fusese însuș Tatăl.
Și m-am întors în timpuri, pe unde-am scoborât,
Și în odaia goală din nou mi-a fost urât.
Și am voit atuncea să sui și-n pisc să fiu.
O stea era pe ceruri. În cer era târziu”
(Între două nopți)
Afară bătea vântul. Afară era ploaie.
Și mi-am săpat odaia departe sub pământ.
Afară bătea ploaia. Afară era vânt.
Am aruncat pământul din groapă, pe fereastră.
Pământul era negru: perdeaua lui, albastră.
S-a ridicat la geamuri pământul până sus.
Cât lumea-i era piscul, și-n pisc plângea Iisus.
Săpând s-a rupt lopata. Cel ce-o știrbise, iată-l,
Cu moaștele-i de piatră, fusese însuș Tatăl.
Și m-am întors în timpuri, pe unde-am scoborât,
Și în odaia goală din nou mi-a fost urât.
Și am voit atuncea să sui și-n pisc să fiu.
O stea era pe ceruri. În cer era târziu”
(Între două nopți)
January 30, 2023
𝗜𝗻𝗰𝗲𝗿𝘁𝗶𝘁𝘂𝗱𝗶𝗻𝗲
𝗜̂𝗺𝗶 𝗮𝘁𝗮̂𝗿𝗻𝗮̆ 𝗹𝗮 𝗳𝗲𝗿𝗲𝗮𝘀𝘁𝗿𝗮̆
𝗜𝗮𝗿𝗯𝗮 𝗰𝗲𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶, 𝗮𝗹𝗯𝗮𝘀𝘁𝗿𝗮̆,
𝗗𝗶𝗻 𝗰𝗮𝗿𝗲, 𝗽𝗲 𝗺𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝗳𝗶𝗿𝗲,
𝗖𝘂𝗿𝗴 𝗹𝘂𝗰𝗲𝗳𝗲𝗿𝗶𝗶-𝗻 𝗻𝗲𝘀̧𝘁𝗶𝗿𝗲.
𝗦𝘂𝗳𝗹𝗲𝘁𝘂𝗹, 𝗰𝗮 𝘂𝗻 𝗯𝘂𝗿𝗲𝘁𝗲,
𝗣𝗿𝗶𝗻𝗱𝗲 𝗹𝗮𝗰𝗿𝗶𝗺𝗶𝗹𝗲-𝗻𝗰𝗲𝘁𝗲
𝗔𝗹𝗲 𝘀𝘁𝗲𝗹𝗲𝗹𝗼𝗿, 𝗽𝗲 𝗿𝗮̂𝗻𝗱,
𝗦𝘁𝗶𝗰𝗹𝗶𝗻𝗱 𝗮𝗹𝗯 𝘀̧𝗶 𝘁𝗿𝗲𝗺𝘂𝗿𝗮̂𝗻𝗱.
𝑉𝑅𝐴̆𝐵𝐼𝐼𝐿𝐸
𝑀-𝑎 𝑠𝑡𝑟𝑖𝑔𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑔𝑎𝑟𝑑 𝑢𝑛 𝑜𝑚
𝐶𝑎̆-𝑚𝑖 𝑓𝑢𝑔 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑜𝑚.
𝐷𝑎𝑟 𝑎𝑣𝑢𝑖 𝑠̦𝑖 𝑒𝑢 𝑛𝑜𝑟𝑜𝑐,
𝐸𝑟𝑎𝑢 𝑐𝑢 𝑐𝑜𝑎𝑑𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑐𝑖𝑜𝑐.
𝑱𝑶𝑪 𝑫𝑬 𝑪𝑯𝑰𝑪𝑰𝑼𝑹𝑰
𝑪𝒊𝒏𝒆 𝒔-𝒂 𝒋𝒖𝒄𝒂𝒕 𝒂𝒛-𝒏𝒐𝒂𝒑𝒕𝒆,
𝑪𝒂̆ 𝒏𝒆-𝒂 𝒖𝒏𝒔 𝒑𝒐𝒎𝒊𝒊 𝒄𝒖 𝒍𝒂𝒑𝒕𝒆
𝑺̦𝒊-𝒂 𝒗𝒐𝒑𝒔𝒊𝒕 𝒄𝒖 𝒕𝒊𝒃𝒊𝒔̧𝒊𝒓
𝑪𝒐𝒂𝒓𝒅𝒆𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒕𝒓𝒂𝒏𝒅𝒂𝒇𝒊𝒓 ?
𝑩𝒂 𝒔𝒆 𝒑𝒐𝒂𝒕𝒆 𝒄𝒂̆ 𝒐 𝒎𝒊̂𝒏𝒂̆
𝑳𝒆-𝒂-𝒏𝒔̧𝒊𝒓𝒂𝒕 𝒄-𝒖𝒏 𝒇𝒊𝒓 𝒅𝒆 𝒍𝒊̂𝒏𝒂̆
𝑺̦𝒊-𝒂 𝒕𝒓𝒂𝒔 𝒄𝒓𝒂̆𝒄𝒊 𝒅𝒆 𝒄𝒐𝒓𝒄𝒐𝒅𝒖𝒔̧𝒊
𝑷𝒓𝒊𝒏 𝒅𝒆𝒈𝒆𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒎𝒊̂𝒏𝒖𝒔̧𝒊.
𝑽𝒊𝒏𝒆𝒍𝒆 𝒅𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒑𝒆𝒕𝒖𝒏𝒊𝒊
𝑺-𝒂𝒖 𝒇𝒂̆𝒄𝒖𝒕 𝒄𝒊̂𝒕 𝒏𝒊𝒔̦𝒕𝒆 𝒇𝒖𝒏𝒊𝒊,
𝑺𝒊̂𝒓𝒎𝒂 𝒈𝒂𝒓𝒅𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒅𝒆 𝒑𝒍𝒂𝒔𝒂̆
𝑬 𝒅𝒆 𝒛𝒆𝒄𝒆 𝒐𝒓𝒊 𝒎𝒂𝒊 𝒈𝒓𝒐𝒂𝒔𝒂̆
𝑺̦𝒊-𝒎𝒑𝒓𝒆𝒔𝒐𝒂𝒓𝒂̆ 𝒄𝒖𝒓𝒕𝒆𝒂 𝒎𝒆𝒂
𝑪𝒖 𝒛𝒂̆𝒑𝒍𝒂𝒛 𝒅𝒆 𝒄𝒂𝒕𝒊𝒇𝒆𝒂.
𝑺𝒇𝒐𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒕𝒆𝒍𝒆𝒈𝒓𝒂𝒇
𝑳𝒆𝒂𝒈𝒂̆𝒏𝒂̆ 𝒄𝒊̂𝒕𝒆-𝒖𝒏 𝒄𝒆𝒂𝒓𝒄𝒆𝒂𝒇.
𝑷𝒆 𝒐 𝒄𝒂̆𝒑𝒊𝒕̦𝒂̆ 𝒅𝒆 𝒎𝒆𝒊
𝑺̦𝒆𝒅 𝒐𝒑𝒕 𝒎𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝒑𝒐𝒓𝒖𝒎𝒃𝒆𝒊.
𝑪𝒂̆𝒄𝒊 𝒊̂𝒏𝒕𝒓𝒆𝒈𝒖𝒍 𝑫𝒖𝒉𝒖𝒍 𝑺𝒇𝒊̂𝒏𝒕
𝑺-𝒂 𝒑𝒐𝒈𝒐𝒓𝒊̂𝒕 𝒑𝒆 𝒑𝒂̆𝒎𝒊̂𝒏𝒕.
𝑰𝒆𝒑𝒖𝒓𝒊 𝒂𝒍𝒃𝒊 𝒄𝒖 𝒃𝒍𝒂𝒏𝒂 𝒈𝒓𝒐𝒂𝒔𝒂̆
𝑺-𝒂𝒖 𝒔𝒕𝒓𝒊̂𝒏𝒔 𝒑𝒊̂𝒍𝒄𝒖𝒓𝒊 𝒍𝒊̂𝒏𝒈𝒂̆ 𝒄𝒂𝒔𝒂̆.
𝑻̦𝒂̆𝒓𝒊̂𝒏𝒂, 𝒄𝒂 𝒅𝒆 𝒉𝒊̂𝒓𝒕𝒊𝒆,
𝑬-𝒏𝒗𝒆𝒍𝒊𝒕𝒂̆ 𝒄𝒖 𝒅𝒊𝒎𝒊𝒆.
𝑷𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒄𝒂𝒔𝒂̆ 𝒐 𝒃𝒓𝒐𝒃𝒐𝒂𝒅𝒂̆
𝑨 𝒄𝒂̆𝒛𝒖𝒕, 𝒄𝒊𝒖𝒄𝒖𝒓𝒊, 𝒈𝒓𝒂̆𝒎𝒂𝒅𝒂̆.
𝑪𝒆𝒓𝒃𝒊𝒊,-𝒏 𝒕𝒖𝒓𝒎𝒆 𝒔̦𝒊 𝒄𝒊𝒓𝒆𝒛𝒊,
𝑷𝒓𝒊𝒏𝒔̦𝒊 𝒅𝒆 𝒄𝒐𝒂𝒓𝒏𝒆-𝒔 𝒊̂𝒏 𝒍𝒊𝒗𝒆𝒛𝒊,
𝑺̦𝒊-𝒏𝒄𝒆𝒑𝒊̂𝒏𝒅 𝒄𝒐𝒂𝒔𝒕𝒂 𝒔-𝒐 𝒖𝒓𝒄𝒆,
𝑺𝒆 𝒛𝒎𝒖𝒄𝒆𝒔𝒄 𝒔𝒂̆ 𝒔𝒆 𝒅𝒆𝒔𝒄𝒖𝒓𝒄𝒆.
𝑪𝒆 𝒇𝒐𝒍𝒐𝒔 ! 𝑫𝒊𝒏 𝒓𝒂𝒎𝒖𝒓𝒊, 𝒊𝒂𝒄𝒂̆,
𝑵𝒖 𝒎𝒂𝒊 𝒑𝒐𝒕 𝒔𝒂̆ 𝒔𝒆 𝒅𝒆𝒔𝒇𝒂𝒄𝒂̆,
𝑺̦𝒊-𝒏 𝒑𝒍𝒐𝒑𝒊 𝒔𝒖𝒏𝒂̆ 𝒄𝒍𝒐𝒑𝒐𝒕𝒆
𝑺̦𝒖𝒃𝒓𝒆𝒅𝒆, 𝒅𝒆 𝒉𝒐𝒓𝒃𝒐𝒕𝒆.
June 29, 2024
Greu mai găsești așa poezie bună
December 1, 2024
Extremely yummy!!!! Especially the first part
March 20, 2024
Masterpiece
November 25, 2023
"Morgenstimmung
Tu ti-ai strecurat cantecul in mine
Intr-o dup-amiaza, cand
Fereastra sufletului zavorata bine
Se deschisese-n vant,
Fara sa stiu ca te aud cantand.
Cantecul tau a umplut cladirea toata,
Sertarele, cutiile, covoarele,
Ca o lavanda sonora. Iata,
Au sarit zavoarele
Si manastirea mi-a ramas descuiata.
Si poate ca nu ar fi fost nimic
Daca nu intra sa sape,
Cu cantecul, si degetul tau cel mic,
Care pipaia mierlele pe clape -
Si-ntreaga ta faptura, aproape.
Cu tunetul se prabusira si norii
In incaperea universului inchis.
Vijelia aduce cocorii,
Albinele, frunzele... Mi-s
Subrede barnele, ca foile florii.
De ce-ai cantat? De ce te-am auzit?
Tu te-ai dumicat cu mine vaporos -
Nedespartiti - in bolti.
Eu veneam de sus, tu veneai de jos.
Tu soseai din vieti, eu veneam din morti."
Tu ti-ai strecurat cantecul in mine
Intr-o dup-amiaza, cand
Fereastra sufletului zavorata bine
Se deschisese-n vant,
Fara sa stiu ca te aud cantand.
Cantecul tau a umplut cladirea toata,
Sertarele, cutiile, covoarele,
Ca o lavanda sonora. Iata,
Au sarit zavoarele
Si manastirea mi-a ramas descuiata.
Si poate ca nu ar fi fost nimic
Daca nu intra sa sape,
Cu cantecul, si degetul tau cel mic,
Care pipaia mierlele pe clape -
Si-ntreaga ta faptura, aproape.
Cu tunetul se prabusira si norii
In incaperea universului inchis.
Vijelia aduce cocorii,
Albinele, frunzele... Mi-s
Subrede barnele, ca foile florii.
De ce-ai cantat? De ce te-am auzit?
Tu te-ai dumicat cu mine vaporos -
Nedespartiti - in bolti.
Eu veneam de sus, tu veneai de jos.
Tu soseai din vieti, eu veneam din morti."
May 1, 2020
In my opinion, "Cuvinte potrivite" is one of, if not the best volume of poetry in Romanian literature, with masterpieces like "Testament", "Morgenstimmung ", "Duhovniceasca" and every one of the "Psalmi". The other volumes though are unremarkable. "Flori de mucigai" is a true tour de force, but the other poems in the homonymous volume are average at most, and both "Carticica the seara" and "Alte cuvinte potrivite" are truly disappointing. Overall this book had an average feel, but "Cuvinte potrivite" and maybe "Flori de mucigai" are well worth reading.
Displaying 1 - 12 of 12 reviews