Acest prim volum al seriei Z9Poets reunește 39 de poete și poeți din 14 țări: Croația, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Republica Moldova, România, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Țările de Jos și Ungaria. Ei au fost invitați la primele 3 ediții ale festivalului nostru, în 2015, 2016 și 2017. Fiindcă selecția invitatelor și invitaților este făcută de o echipă destul de numeroasă, iar propunerile sunt variate, și vocile pe care le veți (re)descoperi în această antologie sunt la fel de variate. Nu veți găsi aici un canon sau vreun alt fir roșu în afara diversității în sine.
„pe lângă gunoiștea satului am auzit puii de câine [....] ce bine ar fi fost să nu fi știut niciodată nimic. că ce puteam eu să fac dacă nici viața mea nu era a mea, la fel cum nici viața lor nu era a lor” (toată tristețea acelui loc)
Nu simt ca am competentele necesare sa recenzez o antologie de poezie asa de buna. Tot ce pot spune e: absolut minunat, avem nevoie de cat mai multe proiecte ambitioase ca asta. Abia astept sa citesc volumul 2✨
cei mai buni bănuți investiți într-o antologie!! las aici câteva poezioare care mi-au plăcut maxim, deși toți poeții&poetele au o voce puternică și poezioare pe care trebuie să le citiți 😭❤️🩹
"eu nu știu eu nu am putere eu știu doar ce mi-ar plăcea dar mi-e frică și tu știi când tremur și mă atingi. când tremuri tu trebuie să fac ceva. să te strâng tare. asta e tot ce știu. tot ce pot." Alex Cosmescu
"așa că sari te rog peste poemul ăsta - și eu o să-i dau skip dacă ca fi vreodată să-l citesc; poemele adevărate sunt case pustii cu ambele uși deschise, lăsând să se vadă prin ele livezi vraiște scrise întotdeauna de nimeni pentru nimeni" Florentin Popa
"mi-ar fi mult prea rușine să scriu o carte de poezie
venind de unde vin ca femeie nu vreau nicio țară
nicio explicație
am terminat-o cu gânditul și vorbitul
cu a juca tot timpul teatru
cu ieșitul afară și trăitul gata de atac
uite
sunt eu, feminista fără simțul umorului din visele tale înțelegând și acceptând
blocată
probabil ar trebui să-mi fie rușine să scriu orice" Lucy K. Shaw
Știu la ce te gândeşti e plictisitor dacă nu-s vise umede vise despre crime violente ale mele-s destul de banale am visat c-am scris un poem care începe cu „Salut!" şi se termină cu „Ne vedem mai târziu!" partea din mijloc era fabuloasă dar pe aia nu mi-o aduc aminte stăteam pe o platformă undeva sus deasupra junglei toată scena asta pare foarte familiară probabil am mai văzut ceva de genul la tv eram îmbrăcat ca un vraci şi foloseam bățul lui de judecător să iau înapoi numele creaturilor le transformam înapoi în mituri îl foloseam înţelept în vis poemul n-avea asonanța care se strecoară cumva după ce iau totul înapoi şi bățul a rămas la mine pentru că-l foloseam ca să denumesc categoriile care chiar contează în timp ce pe pălăria mea se adunau oase şi aripi iar eu stăteam aici în afara oricărui pericol urăsc asta/îmi place aia
,,de ce nu scrii despre asta sau cealaltă? încă tin la oamenii care m-au rănit cel mai mult. cred c-o să-ți placă să încercăm. se poate. poate să nu. închide ochii. ce vezi? vezi ceva? cât ai luat? e mai mult ca ultima dată. vărsăturile sau voma sunt expulzările violente şi spastice ale conținutului stomacal pe gură (wiki). or fi, dar eu am vomitat lin, cristalin. te rog mult, ai grijă. de ceva vreme am grijă, am obosit. altceva decât grijă? uite, s-a făcut noapte. nu s-a făcut noapte, ai tu ochii închişi. sunt mai frumoşi închişi sau deschişi, cum ți se pare? tu m-ai picta dormind? aşează-te. liniștește-te. pune mâna aici.”
,,Dacă ai înţeles greşit o grămadă de oameni?
Dacă se întâmplă să mor curând, vreau să ştiţi că v-am iubit pe toţi, fete & băieți, adulţi & copii, negru & alb, mi-a plăcut de toţi la fel”
,,Atunci mi-am dat seama că nu violenţa, nu crizele de nervi, pe care le am de copil, îți pot aduce câştigul. Câteodată e de ajuns
să afişezi un calm indiferent şi aspru, pe care l-am văzut, mulţi ani mai târziu, la toți oamenii pe care i-am iubit.”
În general nu sunt așa dură la ratinguri, dar pur și simplu față de mine această carte nu a avut nimic de transmis. Nu pot nega că au fost și niște poeți care mi-au plăcut și care au avut de transmis mesaje puternice, dar prea puțin comparativ cu câți au fost care nu mi-au transmis nimic. Totuși pentru pasionații de poezie contemporană merită citită și poate voi reușiți să îi dați de gust