What do you think?
Rate this book
Vraciul. Profesorul Wilczur
Vraciul, alias profesorul Wilczur, nu este un ideal, un model abstract, ci sinteza unor valori umane, rezultata dintr-o patrunzatoare si fina investigatie in cele mai diverse sfere ale potentialului uman, un simbol care pledeaza pentru echilibrul dintre ratiune si sentiment.
Profesorul Wilczur este un chirurg extrem de apreciat pentru talentul său medical. Cum orice meserie care necesită o asemenea dăruință impune și anumite sacrificii, profesia îl ține departe de familie.
La un moment dat, dupa o intervenție chirurgicală complicată, profesorul Wilczur ajunge acasă încărcat de cadouri pentru soția și fiica sa, însă descoperă că acestea îl părăsiseră. Cuprins de disperare, începe să le caute peste tot și, negăsindu-le, intră într-un bar, încercând să-și înece amarul în alcool. Apoi e snopit în bătaie de niște tâlhari.
A doua zi urmează calvarul: nu-și amintește nimic din viața lui de până atunci. Neștiind încotro s-o apuce, Wilczur își dă seama că nu-i rămâne decât să ia totul de la capăt, muncind cu ziua pe unde găsește de lucru. Cu timpul, descoperă că are cunoștințe de medicină și e înzestrat cu darul de a salva vieți.
Profesorul Wilczur este un chirurg extrem de apreciat pentru talentul său medical. Cum orice meserie care necesită o asemenea dăruință impune și anumite sacrificii, profesia îl ține departe de familie.
La un moment dat, dupa o intervenție chirurgicală complicată, profesorul Wilczur ajunge acasă încărcat de cadouri pentru soția și fiica sa, însă descoperă că acestea îl părăsiseră. Cuprins de disperare, începe să le caute peste tot și, negăsindu-le, intră într-un bar, încercând să-și înece amarul în alcool. Apoi e snopit în bătaie de niște tâlhari.
A doua zi urmează calvarul: nu-și amintește nimic din viața lui de până atunci. Neștiind încotro s-o apuce, Wilczur își dă seama că nu-i rămâne decât să ia totul de la capăt, muncind cu ziua pe unde găsește de lucru. Cu timpul, descoperă că are cunoștințe de medicină și e înzestrat cu darul de a salva vieți.
302 pages, Leather Bound
Published January 1, 2009
10 people are currently reading
190 people want to read
About the author
Tadeusz Dołęga-Mostowicz
43 books73 followersTadeusz Dołęga-Mostowicz was a Polish journalist and author of over a dozen popular novels. The best known, which in Poland became a byword for fortuitous careerism, was The Career of Nicodemus Dyzma. It is claimed by some that the book subsequently inspired the 1971 novel Being There by Jerzy Kosiński.
Tadeusz Mostowicz was born August 10, 1898, at his family's village of Okuniewo, near Vitebsk in the Russian Empire, the son of a wealthy lawyer. After graduating from gimnazjum (high school) in Vilna (now Vilnius, Lithuania), then Russian Empire in 1915 he embarked upon law studies at the University of Kiev. There he befriended numerous fellow members of the Polish diaspora and became involved in a local underground group of the Polska Organizacja Wojskowa (Polish Military Organization, abbreviated "POW" in Polish).
After the Russian Revolution, Okuniewo was seized by Bolshevik Russia, and Mostowicz's family moved to Poland, where they bought a small village. Also in 1918, Tadeusz moved to Warsaw, where he joined the Polish Army. He fought as a volunteer in the Polish-Soviet War of 1919-1921, and was demobilized in 1922.
While working at printing houses, Mostowicz sent short stories to newspapers and was finally discovered to be a talented reporter. From 1925 he was on the staff of the daily Rzeczpospolita (The Republic), one of the most influential newspapers in Poland. About that time he adopted the pen name "Dołęga", after his mother's Dołęga coat of arms. While a journalist, he began publishing short stories and pamphlets, many of which achieved considerable popularity.
In 1928 he quit his journalistic job and devoted himself full-time to writing fiction. The following year he finished his first novel, and in 1930 published it as Ostatnia brygada (The Last Brigade). However, it was not until 1932 that he became famous as the author of Kariera Nikodema Dyzmy (The Career of Nicodemus Dyzma), the most popular of his books. Initially serialized in newspapers, the novel proved a major success. Thereafter Mostowicz wrote an average of 2 novels a year. His monthly income is estimated to have exceeded 15,000 złotych, some 2,800 1939 US dollars.
During Poland's defensive war in 1939, Dołęga-Mostowicz was mobilized and served as commanding officer of an outpost defending a bridge over the Cheremosh River at the town of Kuty in southeastern Poland. On September 22, 1939, he was killed in a skirmish with the advancing Soviet Red Army.
In 1978 his remains were exhumed and on November 24 interred at Warsaw's Powązki Cemetery.
Tadeusz Mostowicz was born August 10, 1898, at his family's village of Okuniewo, near Vitebsk in the Russian Empire, the son of a wealthy lawyer. After graduating from gimnazjum (high school) in Vilna (now Vilnius, Lithuania), then Russian Empire in 1915 he embarked upon law studies at the University of Kiev. There he befriended numerous fellow members of the Polish diaspora and became involved in a local underground group of the Polska Organizacja Wojskowa (Polish Military Organization, abbreviated "POW" in Polish).
After the Russian Revolution, Okuniewo was seized by Bolshevik Russia, and Mostowicz's family moved to Poland, where they bought a small village. Also in 1918, Tadeusz moved to Warsaw, where he joined the Polish Army. He fought as a volunteer in the Polish-Soviet War of 1919-1921, and was demobilized in 1922.
While working at printing houses, Mostowicz sent short stories to newspapers and was finally discovered to be a talented reporter. From 1925 he was on the staff of the daily Rzeczpospolita (The Republic), one of the most influential newspapers in Poland. About that time he adopted the pen name "Dołęga", after his mother's Dołęga coat of arms. While a journalist, he began publishing short stories and pamphlets, many of which achieved considerable popularity.
In 1928 he quit his journalistic job and devoted himself full-time to writing fiction. The following year he finished his first novel, and in 1930 published it as Ostatnia brygada (The Last Brigade). However, it was not until 1932 that he became famous as the author of Kariera Nikodema Dyzmy (The Career of Nicodemus Dyzma), the most popular of his books. Initially serialized in newspapers, the novel proved a major success. Thereafter Mostowicz wrote an average of 2 novels a year. His monthly income is estimated to have exceeded 15,000 złotych, some 2,800 1939 US dollars.
During Poland's defensive war in 1939, Dołęga-Mostowicz was mobilized and served as commanding officer of an outpost defending a bridge over the Cheremosh River at the town of Kuty in southeastern Poland. On September 22, 1939, he was killed in a skirmish with the advancing Soviet Red Army.
In 1978 his remains were exhumed and on November 24 interred at Warsaw's Powązki Cemetery.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 20 of 20 reviews
January 29, 2023
A fost o poveste care m-a emoționat, care m-a trecut prin multe stări: de nerăbdare, frustrare, mulțumire.
Este povestea unui doctor de renume care pare să aibă un pic mai mult ghinion în viață decât ar merita. Iubește, dar este trădat. Își dorește, dar i se taie avântul. În urma unui nefericit accident ajunge să își piardă identitatea și să umble singur într-o lume mult prea mare.
În paralel, o fată care nu a greșit cu nimic, este bombardată de bârfe și răutatea celor din jur. Povestea ei se împletește frumos cu a vraciului, mai ales că au o legătură extrem de strânsă. Un secret mai bine zis, fără ca ei să știe.
Mi-a plăcut mult stilul de scriere și tabloul prezentat. Este o carte care se citește singură și care nu trebuie ratată, din punctul meu de vedere.
Este povestea unui doctor de renume care pare să aibă un pic mai mult ghinion în viață decât ar merita. Iubește, dar este trădat. Își dorește, dar i se taie avântul. În urma unui nefericit accident ajunge să își piardă identitatea și să umble singur într-o lume mult prea mare.
În paralel, o fată care nu a greșit cu nimic, este bombardată de bârfe și răutatea celor din jur. Povestea ei se împletește frumos cu a vraciului, mai ales că au o legătură extrem de strânsă. Un secret mai bine zis, fără ca ei să știe.
Mi-a plăcut mult stilul de scriere și tabloul prezentat. Este o carte care se citește singură și care nu trebuie ratată, din punctul meu de vedere.
December 3, 2021
Atenţia autorului se concentrează asupra personajului central pe care îl modelează până în cele mai mici amănunte, plănuind în jurul existenţei sale intrigi ingenioase şi captivante. Acţiunea se desfăşoară vioi, este ruptă din viaţă, pasionantă şi bogat pigmentată cu elemente sentimentale şi de moravuri.
"Ce argumente poţi folosi ca să convingi o femeie să se întoarcă lîngă un soţ pe care nu-l iubeşte, pe care... îl urăşte?
"Ce argumente poţi folosi ca să convingi o femeie să se întoarcă lîngă un soţ pe care nu-l iubeşte, pe care... îl urăşte?
July 27, 2018
Pentru astfel de carti devii un cititor, pentru astfel de carti ramai un cautator de comori literare toata viata, pentru astfel de carti realizezi ca o sa citesti toata viata ca sa intalnesti iar si iar carti care te fac sa vibrezi odata cu ele si care te fac sa-ti para rau ca nu o sa le mai citesti niciodata "pentru prima data".
July 28, 2021
“De atâta vreme nu mai fusese la țară. […] Doar s-a născut la țară, și-a petrecut la țară copilăria și primii ani ai tinereții.
- Și aceasta e o amnezie, își spuse. Trăind în oraș, omul uită acest univers. Intră în ritmul bolnavicios al carierei, al muncii, al cursei… Și nu mai știe că există o asemenea vreme, o asemenea liniște… un alt pământ, unde adevărul comunică cu omul direct, nu prin intermediul difuzoarelor radioului, al literelor negre ale tiparului…”
- Și aceasta e o amnezie, își spuse. Trăind în oraș, omul uită acest univers. Intră în ritmul bolnavicios al carierei, al muncii, al cursei… Și nu mai știe că există o asemenea vreme, o asemenea liniște… un alt pământ, unde adevărul comunică cu omul direct, nu prin intermediul difuzoarelor radioului, al literelor negre ale tiparului…”
January 16, 2024
Una dintre cele mai frumoase carti citite de mine în liceu.
Am iubit personajele și îmi aduc aminte ca ajunsesem sa visez ca fac parte din poveste. 🤩🫢
O carte pe care nu trebuie sa o eviți.
5 stele.
Am iubit personajele și îmi aduc aminte ca ajunsesem sa visez ca fac parte din poveste. 🤩🫢
O carte pe care nu trebuie sa o eviți.
5 stele.
July 16, 2016
” ...fiindcă, vezi, conte, își continuă monologul companionul bărbos, pe Napoleon l-au luat dracii, pe Sandu Macedon ditto. Dar de ce, întrebi cu voce de tunet? De aceea, pentru că nu-i greu să fii cineva. E greu să fii nimeni. ”
”Soclul e un suport pentru proști, dragă prietene. Iar credința e un balon care mai devreme sau mai târziu pierde gazul. Șansă?... Există, de acord, există o șansă: să crapi tu mai devreme. Cetățeni, feriți-vă de baloane!”
”Tot scopul posedării materiei cenușii din creier este de a jongla între conștiință și întuneric. Căci cum am putea explica drama intelectului care ajunge la concluzia absurdă că nu este decât un capriciu al naturii, un balast, o bășică agățată de coada excelenței noastre animale? Ce știi dumneata despre univers, despre lucruri, despre scopul existenței? Da, te întreb eu pe tine, ființă împovărată cu doua kilograme de materie cenușie, ce știi despre scop?... Nu-i oare un paradox? Nu poți mișca o mână, nu poți face un pas fără un scop clar și înțeles. E adevărat?... Iar când colo, te naști și vreme de câteva zeci de ani execuți milioane, miliarde dintre cele mai diferite acțiuni, te zbați, muncești, înveți, lupți, cazi, te ridici, te bucuri, disperi, gândești consumând energie cât toată termocentrala din Varșovia și pentru ce naiba sunt toate acestea? Da, prietene, nu știi și nu poți ști cu ce scop le faci. Singura instanță căreia i te poți adresa, cerându-i informații competente în această privință, este intelectul tău, iar el, ca să mă exprim așa, desface neputincios brațele. Atunci, care-i sensul, care-i logica?”
”Atunci de ce mai există intelect, de vreme ce nu reușește să-și îndeplinească singura, de fapt unica lui misiune?... Știu ce-mi va răspunde, dar și asta-i o prostie. Va spune că sfera lui de acțiune se limitează la funcțiile vieții. Cauzele și scopurile vieții nu intră în atribuțiile lui. De acord. Dar ai să vezi cum se descurcă el cu viața. Ce ne poate explica? De fapt, nimic. Nimic în afara de cele mai elementare funcții animalice. Atunci de ce ne-a mai crescut sub țeasta aceasta neoformație? Ce știe el? Știe ce-i aceea gândire? I-a oferit omului măcar posibilitatea sa se cunoască pe sine? Sa se cunoască într-adevăr, încât sa poate spune cu certitudine: sunt un ticălos, sau; sunt cinstit. Sunt idealist, sau: sunt materialist. Nu, de o suta de ori nu! Spune doar dacă vreau carne de vita sau de porc. Dar pentru asta este suficient creierul unui simplu Azorel. Dar dacă e vorba de om, de aproapele nostru? Ne învață el ceva?... Nu! În definitiv, ai vreo certitudine nu cu privire la mine, ci la persoanele pe care le cunoști de ani de zile?”
”Dacă dorești, maestro, să afli cum arată cu adevărat o damă elegantă, poți s-o vezi în baie prin gaura cheii. Constați, să zicem, dacă are sânii uzați și coapsele subțiri. Afli ceva nou despre ea. Dar despre esența ei tot nu știi nimic. Chiar și atunci când e singură și își scoate costumul pe care l-a îmbrăcat totdeauna pentru tine, sub el mai are unul, pe care nu-l scoate niciodată, care rămâne și pentru ea impenetrabil.”
”Sigur că da! Un om ca mine, care caută liniștea, nu poate să scape de prostia omenească! Pentru că la capătul fiecărei tragedii stă prostia!...”
”Soclul e un suport pentru proști, dragă prietene. Iar credința e un balon care mai devreme sau mai târziu pierde gazul. Șansă?... Există, de acord, există o șansă: să crapi tu mai devreme. Cetățeni, feriți-vă de baloane!”
”Tot scopul posedării materiei cenușii din creier este de a jongla între conștiință și întuneric. Căci cum am putea explica drama intelectului care ajunge la concluzia absurdă că nu este decât un capriciu al naturii, un balast, o bășică agățată de coada excelenței noastre animale? Ce știi dumneata despre univers, despre lucruri, despre scopul existenței? Da, te întreb eu pe tine, ființă împovărată cu doua kilograme de materie cenușie, ce știi despre scop?... Nu-i oare un paradox? Nu poți mișca o mână, nu poți face un pas fără un scop clar și înțeles. E adevărat?... Iar când colo, te naști și vreme de câteva zeci de ani execuți milioane, miliarde dintre cele mai diferite acțiuni, te zbați, muncești, înveți, lupți, cazi, te ridici, te bucuri, disperi, gândești consumând energie cât toată termocentrala din Varșovia și pentru ce naiba sunt toate acestea? Da, prietene, nu știi și nu poți ști cu ce scop le faci. Singura instanță căreia i te poți adresa, cerându-i informații competente în această privință, este intelectul tău, iar el, ca să mă exprim așa, desface neputincios brațele. Atunci, care-i sensul, care-i logica?”
”Atunci de ce mai există intelect, de vreme ce nu reușește să-și îndeplinească singura, de fapt unica lui misiune?... Știu ce-mi va răspunde, dar și asta-i o prostie. Va spune că sfera lui de acțiune se limitează la funcțiile vieții. Cauzele și scopurile vieții nu intră în atribuțiile lui. De acord. Dar ai să vezi cum se descurcă el cu viața. Ce ne poate explica? De fapt, nimic. Nimic în afara de cele mai elementare funcții animalice. Atunci de ce ne-a mai crescut sub țeasta aceasta neoformație? Ce știe el? Știe ce-i aceea gândire? I-a oferit omului măcar posibilitatea sa se cunoască pe sine? Sa se cunoască într-adevăr, încât sa poate spune cu certitudine: sunt un ticălos, sau; sunt cinstit. Sunt idealist, sau: sunt materialist. Nu, de o suta de ori nu! Spune doar dacă vreau carne de vita sau de porc. Dar pentru asta este suficient creierul unui simplu Azorel. Dar dacă e vorba de om, de aproapele nostru? Ne învață el ceva?... Nu! În definitiv, ai vreo certitudine nu cu privire la mine, ci la persoanele pe care le cunoști de ani de zile?”
”Dacă dorești, maestro, să afli cum arată cu adevărat o damă elegantă, poți s-o vezi în baie prin gaura cheii. Constați, să zicem, dacă are sânii uzați și coapsele subțiri. Afli ceva nou despre ea. Dar despre esența ei tot nu știi nimic. Chiar și atunci când e singură și își scoate costumul pe care l-a îmbrăcat totdeauna pentru tine, sub el mai are unul, pe care nu-l scoate niciodată, care rămâne și pentru ea impenetrabil.”
”Sigur că da! Un om ca mine, care caută liniștea, nu poate să scape de prostia omenească! Pentru că la capătul fiecărei tragedii stă prostia!...”
July 24, 2024
3.6 / 5 *
April 8, 2025
O carte pe care am subestimat-o, dar care s-a dovedit a fi cu adevărat palpitantă. Este o carte în care autorul abordează diferite aspecte ale vieții umane așa cum este ea, cu bune și cu rele, cu urcușuri și coborâșuri.
Este vorba despre povestea renumitului doctor Wilczur, care își pierde cunoștința și, timp de aproximativ 12 ani, trăiește o viață simplă, de țăran. El este incapabil să-și amintească cine este, de unde vine și care este scopul lui în viață.
În paralel, urmărim povestea vieții Marysiei, fiica sa. Cei doi nu știu că sunt tată și fiică, dar, cu toate acestea, între ei se stabilește o strânsă legătură.
La un moment dat, doctorul, acum cu numele de Antoni Kosiba, își amintește că știe să vindece oamenii și, astfel, devine cunoscut ca un foarte priceput vraci, îndrăgit de toți oamenii.
Într-un final, el este recunoscut de un fost elev al său, un renumit doctor, și își amintește totul: cine este el, de unde vine, cine este fiica sa, cariera pe care o are etc.
Autorul reușește să redea zbuciumul interior al personajelor, gândurile acestora, creând astfel un roman realist.
Este o carte ce merită citită, nu doar pentru povestea captivantă, ci și datorită stilului de a scrie al autorului, care reușește să facă cititorul să se simtă direct implicat în firul acțiunii. Este o carte ce te ține în suspans
Este vorba despre povestea renumitului doctor Wilczur, care își pierde cunoștința și, timp de aproximativ 12 ani, trăiește o viață simplă, de țăran. El este incapabil să-și amintească cine este, de unde vine și care este scopul lui în viață.
În paralel, urmărim povestea vieții Marysiei, fiica sa. Cei doi nu știu că sunt tată și fiică, dar, cu toate acestea, între ei se stabilește o strânsă legătură.
La un moment dat, doctorul, acum cu numele de Antoni Kosiba, își amintește că știe să vindece oamenii și, astfel, devine cunoscut ca un foarte priceput vraci, îndrăgit de toți oamenii.
Într-un final, el este recunoscut de un fost elev al său, un renumit doctor, și își amintește totul: cine este el, de unde vine, cine este fiica sa, cariera pe care o are etc.
Autorul reușește să redea zbuciumul interior al personajelor, gândurile acestora, creând astfel un roman realist.
Este o carte ce merită citită, nu doar pentru povestea captivantă, ci și datorită stilului de a scrie al autorului, care reușește să facă cititorul să se simtă direct implicat în firul acțiunii. Este o carte ce te ține în suspans
January 16, 2025
Știu ca va suna banal dar este cartea aia de suflet, in care găsești totul: întrebări existențiale, drama, iubire etc. Sunt dezbătute teme importante precum condiția sociala, valorile umane, prejudecățile existente în societatea est europeană în secolele XIX și XX. Am auzit ca și filmul e genial, dar cartea cu siguranță is the queen ❤️ Merita💯
August 27, 2024
O carte de o măiestrie narativă impresionantă, o recomand tuturor. Gândul la lectura volumului doi al acestei opere literare mă binedispune enorm.
July 23, 2016
Încă am senzația că am cunoscut dinainte povestea, deşi nu îmi pot da seama cu exactitate de unde. Probabil că am privit secvențe din film când eram mai mică şi de aceea. În orice caz, este o carte bună, şi trebuie să recunosc că nu am mai întâlnit de ceva vreme o poveste atât de captivantă. Cred că dacă nu aş fi avut probleme cu ochii, aş fi stat cu nasul printre pagini până aş fi ajuns la ultima şi aş fi plâns apoi, lucru pe care aproape l-am făcut oricum. Este atât de tristă soarta acelui profesor care ajunge atât de aproape de propria lui fiică, fără ca niciunul dintre ei să ştie. Şi totuşi, imaginea acestui bătrân care ajută oameni fără să dorească nimic în schimb îmi pare mult mai dragă decât cea a doctorului bogat care vrea să-i dăruiască soției o haină de blană scumpă pentru aniversarea lor. Aşa cum Leszek, care îmi părea un înfumurat ce umblă din floare în floare îşi dovedeşte mai apoi iubirea pentru o singură ființă şi chiar sacrificiul, a înflorit apoi în ochii mei.
June 12, 2024
O adevărată capodoperă literara care nu trebuie ratată, un final de volum I care m- a lăsat cu sufletul la gură.
Dabia astept să încep volumul II.
O poveste care ma prins cu totul nici nu știu cum am ajuns la final de volum . Un adevărat periplu de sentimente și trăiri.
Una din poveștile la care voi revenii cu siguranță peste ani.
Mi se pare că nu este așa cunoscută de cititori .
Una din operele care nu trebuie ratate de cei pasionați de lectură. O a doua opera care a întrat în topul preferințelor mele .
Este o opera care va rămâne cu mine pentru mult mult timp .
Dabia astept să încep volumul II.
O poveste care ma prins cu totul nici nu știu cum am ajuns la final de volum . Un adevărat periplu de sentimente și trăiri.
Una din poveștile la care voi revenii cu siguranță peste ani.
Mi se pare că nu este așa cunoscută de cititori .
Una din operele care nu trebuie ratate de cei pasionați de lectură. O a doua opera care a întrat în topul preferințelor mele .
Este o opera care va rămâne cu mine pentru mult mult timp .
January 13, 2026
O poveste incredibil de frumoasa, scrisa intr-o modalitate usor de citit. Pacat ca este atat de putin cunoscuta. Chiar merita citita. Sunt atat de multe mesaje frumoase transmise prin povestea Doctorului.
March 22, 2017
M.a captivat de la primele pagini si stiu cu certitudine ca o voi reciti si peste vreo 20 ani cu aceeasi emotie.
December 11, 2023
Nothing last forever.
January 25, 2022
Cât de mult iubesc cartea asta!!! Vreau să văd ce mai are autorul de spus în volumul 2. Recomand cu cea mai mare căldură!
(cred că a 5-a steluță i-am acordat-o pentru faptul că mi-a oferit niște detalii medicale și niște amănunte din viata medicilor pe care le-am citit cu cel mai mare interes, acesta fiind unul din visele mele, dar chiar dacă nu vă interesează subiectul, recomand cu drag!)
(cred că a 5-a steluță i-am acordat-o pentru faptul că mi-a oferit niște detalii medicale și niște amănunte din viata medicilor pe care le-am citit cu cel mai mare interes, acesta fiind unul din visele mele, dar chiar dacă nu vă interesează subiectul, recomand cu drag!)
July 13, 2022
Am citit "Vraciul" la recomandarea mamei și nu regret că am făcut-o. E scrisă de un polonez și nu e prea cunoscută, însă eu o recomand oricui își dorește o lectură frumoasă și o poveste pe cinste cu morală, despre un om cu adevărat minunat.
September 6, 2013
Great story!
February 7, 2022
O carte minunata, cu o mare lectie de viata!
Displaying 1 - 20 of 20 reviews