What do you think?
Rate this book
Să nu ne răzbunați! Mărturii despre suferințele românilor din Basarabia.
La câteva zeci de ani de la evenimentele respective, românii din Basarabia retrăiesc clipele dureroase prin care au trecut când au fost deportați în Siberia în timpul comunismului.
354 pages
First published January 1, 2012
1 person is currently reading
71 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 5 of 5 reviews
November 27, 2015
Avem nevoie de mult mai multe astfel de carti! Avem nevoie sa cunoastem tragedia si suferinta fratilor basarabeni. Daca cineva mai cunoaste memorii sau biografii ale basarabenilor deportati, va rog tare mult sa imi trimiteti un mesaj!
March 18, 2024
Acești români, ca și mulți alții, au suferit groaznic. Singurele lucruri plăcute din carte sunt amintirile lor de copilărie, înainte de ocupația sovietică. Ei au fost deportați în Siberia și alte locuri, au fost bătuți și umiliți, exploatați la munci grele; au suferit de foame și de frig. Iar în păduri mișunau fiare - lupi, urși etc. Puteau să moară. Dar ei au supraviețuit și s-au întors acasă în Basarabia. Deja nu se mai numea Basarabia, ci RSSM. Nimic nu era ca mai înainte. Nici după revenire acasă nu au fost liberi total. KGB-ul, autoritățile erau cu ochii pe ei.
Am dat de un fragment care mi-a schimbat complet părerea despre Aleksandr Soljenițîn. Am citit mai înainte o carte scrisă de el și îl respectam mult pentru că s-a împotrivit lui Stalin. Dar acest scriitor a fost un măscărici. Îi spunea unui basarabean deportat (Ion Moraru) că nu mai e român, ci moldovean. Că Basarabia e altceva decât România. Deși era anticomunist, considera că slavii sunt mai presus de alții. Dar cum rămâne cu crimele rușilor față de alte popoare? Deja ce a făcut Soljenițîn când a revenit în Rusia nu o să mai comentez.
Am avut tot felul de emoții - supărare, furie, tristețe, îmi venea să plâng. Dar cel mai mult ce mi-a venit în minte e răzbunare. Comuniștii nu erau oameni, ci monștri. Nu mă refer doar la ocupanții ruși, ci și la ceilalți care și-au trădat neamul românesc și și-au pierdut omenia. Mi-am zis că ei trebuie să fie pedepsiți în așa moduri cum i-au pedepsit pe alții. Apoi am tot cugetat asupra titlului: Să nu ne răzbunați! Iată ce scrie monahul Moise - Nu am găsit titlu mai potrivit sub care să adun aceste mărturii decât mesajul transmis din închisoare de filosoful creștin Mircea Vulcănescu: Să nu ne răzbunați! Luat în literă, acest îndemn nu are nici o actualitate. Riscul mare este să fie uitați, nu răzbunați. Forța lui spirituală însă rămâne. E puțin lucru să gândești astfel când te afli pe cruce? Spus la ceasul răstignirii, la cea mai înaltă tensiune, cuvântul acesta ne descoperă esența unei atitudini - deloc singulare printre deținuții politici - în fața oamenilor și în fața lui Dumnezeu.
Acești basarabeni și-au iertat călăii, i-au iertat pe cei care le-au făcut rău. Nu toți foștii deținuți politici au putut să facă acest lucru și e de înțeles, nici eu nu aș putea. Cei din carte au găsit puterea să ierte! Pentru că nu poți să mori înrăit, afirmă Nicolae Istrate. Îi admir foarte mult pentru rezistența, curajul și patriotismul basarabenilor din carte:
Margareta Cemârtan-Spânu
Ion Moraru
Teodosia Cosmin
Galina Baranovschi Șapovalova
Tamara Oală Pleșca
Nicolae Istrate
Sunt și filme pe acest subiect:
Deportările în Siberia
Deținuții politici din Basarabia
Foametea din Basarabia (1946-1947)
Am dat de un fragment care mi-a schimbat complet părerea despre Aleksandr Soljenițîn. Am citit mai înainte o carte scrisă de el și îl respectam mult pentru că s-a împotrivit lui Stalin. Dar acest scriitor a fost un măscărici. Îi spunea unui basarabean deportat (Ion Moraru) că nu mai e român, ci moldovean. Că Basarabia e altceva decât România. Deși era anticomunist, considera că slavii sunt mai presus de alții. Dar cum rămâne cu crimele rușilor față de alte popoare? Deja ce a făcut Soljenițîn când a revenit în Rusia nu o să mai comentez.
Am avut tot felul de emoții - supărare, furie, tristețe, îmi venea să plâng. Dar cel mai mult ce mi-a venit în minte e răzbunare. Comuniștii nu erau oameni, ci monștri. Nu mă refer doar la ocupanții ruși, ci și la ceilalți care și-au trădat neamul românesc și și-au pierdut omenia. Mi-am zis că ei trebuie să fie pedepsiți în așa moduri cum i-au pedepsit pe alții. Apoi am tot cugetat asupra titlului: Să nu ne răzbunați! Iată ce scrie monahul Moise - Nu am găsit titlu mai potrivit sub care să adun aceste mărturii decât mesajul transmis din închisoare de filosoful creștin Mircea Vulcănescu: Să nu ne răzbunați! Luat în literă, acest îndemn nu are nici o actualitate. Riscul mare este să fie uitați, nu răzbunați. Forța lui spirituală însă rămâne. E puțin lucru să gândești astfel când te afli pe cruce? Spus la ceasul răstignirii, la cea mai înaltă tensiune, cuvântul acesta ne descoperă esența unei atitudini - deloc singulare printre deținuții politici - în fața oamenilor și în fața lui Dumnezeu.
Acești basarabeni și-au iertat călăii, i-au iertat pe cei care le-au făcut rău. Nu toți foștii deținuți politici au putut să facă acest lucru și e de înțeles, nici eu nu aș putea. Cei din carte au găsit puterea să ierte! Pentru că nu poți să mori înrăit, afirmă Nicolae Istrate. Îi admir foarte mult pentru rezistența, curajul și patriotismul basarabenilor din carte:
Margareta Cemârtan-Spânu
Ion Moraru
Teodosia Cosmin
Galina Baranovschi Șapovalova
Tamara Oală Pleșca
Nicolae Istrate
Sunt și filme pe acest subiect:
Deportările în Siberia
Deținuții politici din Basarabia
Foametea din Basarabia (1946-1947)
October 24, 2024
O carte cutremurătoare despre suferințele cumplite ale românilor din Basarabia. Români deportați în Siberia pentru simpla vină de a fi români în Basarabia într-o perioadă a istoriei în care altcineva a râvnit acest teritoriu ... Povești de viață spuse în cuvinte simple chiar de cei care le-au trăit! Și de aceea cu atât mai cutremurătoare. Este una din puținele apariții despre ce s-a întâmplatîn Basarabia acelor vremuri. Eu, personal, care am mai multe rude care au cunoscut aceste grozăvii fără seamăn, dintre care cea mai apropiată este bunicul patern mort de mult de tot într-un lagăr de muncă de pe Volga, am trăit această carte cu lacrimi. Așa cum nu avem voie să uităm holocaustul așa nu avem voie să uităm nici această tragedie a neamului nostru!
April 21, 2023
Bună carte despre faptele regimului comunist care a fost în Basarabia. Oamenii care au trecut prin aceste suferințe prin lagăre și închisori, iar într-un final acești oameni sunt bucuroși că au ajuns vii acasă.
Displaying 1 - 5 of 5 reviews