What do you think?
Rate this book
Suflet sălbatic
WILD IS THE HEART ...
And wild is the sea that flows through the hearts of the men of Brittany. So Luc Devereux told Tory Allworth when she came to the ancient chateau he rated.
The waves crashed against the cliffs with elemental fury and inevitability--the same inevitability that had brought Tory into his life to challenge the sea for his love.
And wild is the sea that flows through the hearts of the men of Brittany. So Luc Devereux told Tory Allworth when she came to the ancient chateau he rated.
The waves crashed against the cliffs with elemental fury and inevitability--the same inevitability that had brought Tory into his life to challenge the sea for his love.
202 pages, Paperback
First published January 1, 1983
13 people want to read
About the author
Abra Taylor
26 books4 followersAbra Taylor is a pseudonym for Barbara Brouse, who also wrote as Araby Scott. Brouse died in 2005. She was the author of over a dozen novels.
As an author for Harlequin Presents, she published one novel. She also published one title for Harlequin Temptation.
As an author for Harlequin Presents, she published one novel. She also published one title for Harlequin Temptation.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 of 1 review
September 15, 2021
— Domnul Devereux nu este aici, domnişoară. Cred că v-am mai spus asta şi la telefon, doar cu o oră în urmă. Secretara era formidabilă; vorbea două limbi la perfecţie, de parcă ar fi lucrat pentru o mare corporaţie din Paris şi nicidecum pentru un şantier naval situat într-un golf liniştit din Bretagne. Avea un zâmbet politicos şi impenetrabil, cu care parcă-i spunea că poate să recunoască extrem de bine o voce, chiar şi atunci când este prefăcută. Cu alte cuvinte, o scorpie de secretară. Din nefericire, Tory aflase deja toate acestea.
— De trei zile îmi spuneţi asta, îi răspunse Tory exasperată la culme. Şi vă rog să nu vă mai sinchisiţi să repetaţi, pentru că nu vă cred! Ştiu că este înăuntru, căci i-am văzut maşina. După ce venise cu taxiul din Quimper şi înainte să intre în birou, Tory se plimbase prin spatele clădirii lungi, fără etaje, construită din felurite tipuri de piatră şi care adăpostea birourile şantierului. În parcarea modernă văzuse un Mercedes maro pe locul rezervat, în faţa plăcuţei pe care era scris numele lui.
— Aceea, domnişoară, este maşina companiei. Domnul Devereux nu este aici.
Tory aruncă o privire dezamăgită către uşa închisă a biroului din spate. Aceasta avea un gemuleţ mat prin care zări umbra unei siluete. Cu siguranţă că cineva era înăuntru şi nu-ţi trebuia prea multă inteligenţă ca să-ţi dai seama cine putea fi. Se uită la ceas.
— Este ocupat la prânz?
— Mi-e teamă, domnişoară, că nu va veni toată ziua.
Chipul secretarei deveni amabil. Îl căutaţi pentru o chestiune personală?
Întrebarea părea să-i confirme lui Tory presupunerea că ar putea să treacă de acea uşă dacă ar şti cum să abordeze situaţia.
— E vorba de o afacere… foarte confidenţială. Ceva important.
— Domnul Devereux vă cunoaşte?
Tory ezită.
— Au trecut câţiva ani, zise ea evaziv, sperând că aluzia la faptul că-l cunoscuse cândva ar putea s-o ajute să treacă de scorpie. Este o problemă personală şi legală, fără să fie neînsemnată. Am venit tocmai din Statele Unite ca să-l văd.
— De trei zile îmi spuneţi asta, îi răspunse Tory exasperată la culme. Şi vă rog să nu vă mai sinchisiţi să repetaţi, pentru că nu vă cred! Ştiu că este înăuntru, căci i-am văzut maşina. După ce venise cu taxiul din Quimper şi înainte să intre în birou, Tory se plimbase prin spatele clădirii lungi, fără etaje, construită din felurite tipuri de piatră şi care adăpostea birourile şantierului. În parcarea modernă văzuse un Mercedes maro pe locul rezervat, în faţa plăcuţei pe care era scris numele lui.
— Aceea, domnişoară, este maşina companiei. Domnul Devereux nu este aici.
Tory aruncă o privire dezamăgită către uşa închisă a biroului din spate. Aceasta avea un gemuleţ mat prin care zări umbra unei siluete. Cu siguranţă că cineva era înăuntru şi nu-ţi trebuia prea multă inteligenţă ca să-ţi dai seama cine putea fi. Se uită la ceas.
— Este ocupat la prânz?
— Mi-e teamă, domnişoară, că nu va veni toată ziua.
Chipul secretarei deveni amabil. Îl căutaţi pentru o chestiune personală?
Întrebarea părea să-i confirme lui Tory presupunerea că ar putea să treacă de acea uşă dacă ar şti cum să abordeze situaţia.
— E vorba de o afacere… foarte confidenţială. Ceva important.
— Domnul Devereux vă cunoaşte?
Tory ezită.
— Au trecut câţiva ani, zise ea evaziv, sperând că aluzia la faptul că-l cunoscuse cândva ar putea s-o ajute să treacă de scorpie. Este o problemă personală şi legală, fără să fie neînsemnată. Am venit tocmai din Statele Unite ca să-l văd.
Displaying 1 of 1 review